Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cuprom se extinde în Serbia

Claudiu PĂDUREAN

Trei oameni de afaceri au devenit administratorii unicului holding ce produce cupru electrolitic din România. Cuprom a ajuns unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața europeană de profil. Compania a luat, recent, decizia de a se extinde în Serbia, unde caută materii prime pentru cele două fabrici din România.

Baronii cuprului

Cuprom reunește sub umbrela sa două dintre cele mai importante fabrici românești din metalurgia neferoasă. Este vorba de fosta Phoenix Baia Mare, care este, de fapt, nucleul holdingului, și de fosta Elcond Zalău. Povestea a început în anul 2003. Doi vicepreședinți ai grupului Citibank România, Horia Pitulea și Horia Simu, împreună cu un avocat, Mircea Stroe, au decis să își abandoneze carierele pentru a investi în metalurgia neferoasă. Cei trei au luat un împrumut de 3,6 milioane de dolari, cu ajutorul căruia au cumpărat pachetele majoritare de acțiuni de la cele două companii. În acel moment, atât Phoenix, cât și Elcond erau la un pas de faliment. Una dintre companii era în patrimoniul AVAB, unde ajunsese din pricina incapacității de a-și achita datoriile. Cealaltă era în portofoliul unui lichidator judiciar, din aceeași cauză. Așa că cei trei oameni de afaceri au reușit să cumpere societățile din Zalău și din Baia Mare la prețuri mult mai mici decât cele de pe piață. Mai mult, ei au continuat să se împrumute. Au contractat un credit de 10 milioane de dolari pentru relansarea producției și au început restructurarea celor două societăți. Efectele s-au văzut imediat.

Cifra de afaceri a „explodat”

Cifra de afaceri însumată a holdingului a crescut într-un singur an de la circa 25 de milioane de dolari la peste 100 de milioane. Cele două fabrici au devenit rentabile, chiar dacă acest lucru a presupus concedieri masive. De pildă, la Elcond, odinioară lucrau peste 3.000 de oameni. Acum, mai lucrează doar 250, iar producția de cupru este semnificativ mai mare.

Brandurile eșecului

Una dintre cele mai importante decizii a fost renunțarea la vechile branduri, pentru că de mai mulți ani ele deveniseră sinonime cu eșecul. De pildă, brandul „Phoenix”. Phoenix Baia Mare a fost înființată în anul 1907, ca fabrică de acid sulfuric. În anul 1925, proprietarii companiei au cumpărat fabrica de sticlă din vecinătate, cu o suprafață de teren de 45 de hectare. Acolo a fost mutat centrul de greutate al companiei, care a intrat pe piața metalurgiei metalelor neferoase. De atunci, în Baia Mare, fabrica produce sârme de cupru, dar și lingouri de aur și de argint. La începutul perioadei comuniste, fabrica a fost naționalizată. După anul 1989, Phoenix a redevenit o societate comercială capitalistă. Managementul dezastruos și situația economică de după prăbușirea regimului comunist au dus la degradarea situației financiare a firmei din Maramureș, care și-a pierdut o mare parte din clienții tradiționali. O parte a acestora și-au închis porțile, iar alta a fost câștigată de concurența din Vestul Europei. Acum, însă, după formarea holdingului Cuprom, societatea românească a devenit furnizor pentru clienți occidentali. Este vorba de celebrele companii Pirelli, Hellenic Cables ori Emerson. În prezent, Cuprom Baia Mare are o producție anuală de 40.000 de tone de cupru, iar Cuprom Zalău are o producție anuală de 70.000 de tone. Perspectivele sunt de creștere a producției, mai ales că, pe piețele internaționale, cotația cuprului este în creștere. Între timp, noua conducere a decis să investească în cercetare și în dezvoltare. Noii acționari au cumpărat și două institute de cercetare din domeniul metalurgiei neferoase. Este vorba de Ipronef și de Cepronef. Acestea ar urma să încerce să îmbunătățească tehnologiile de producere a cuprului electrolitic și, de asemenea, să facă noi prospecțiuni.

Competiție pentru accesul la resurse

De altfel, accesul la resurse este una dintre preocupările noilor manageri. Cuprom a reziliat de doi ani și jumătate contractul de furnizare a curentului electric cu compania de stat Electrica și a încheiat un contract cu un furnizor privat, care oferă energie electrică la un preț mai mic și care a avut capacitatea de a suplimenta cantitatea de energie oferită celor două societăți. De asemenea, Cuprom a început negocierile cu două companii miniere de stat. Este vorba de Cuprumin Abrud și de Moldomin Moldova Nouă. Conducerea Cuprom a propus asocierea cu cele două mine de cupru. Firma privată ar urma să investească 150 de milioane de euro pentru modernizarea companiilor, care, în schimb, ar urma să ofere accesul Cuprom la resursele minerale. De fapt, această oportunitate ar putea fi ultima pentru cele două mine de stat. Cuprumin Abrud și-a închis, de altfel, porțile și așteaptă finalizarea negocierilor dintre reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului și cei ai Cuprom. Numai că reprezentanții Ministerului Economiei au cerut garanții suplimentare pentru realizarea investițiilor de 150 de milioane de euro, promise de Cuprom, iar, în plus, ar dori ca în contractul de asociere să fie inclusă o clauză ce prevede păstrarea licenței de exploatare minieră pentru societatea de stat, chiar dacă asocierea cu Cuprom se va dovedi un eșec.
Pe de altă parte, conducerea Cuprom a decis să investească în Serbia. Compania românească a participat la privatizarea celei mai importante mine de cupru din Serbia. Este vorba de RTB Bor. Mina are, în prezent, peste 3.000 de angajați. Numărul acestora va fi suplimentat. Valoarea tranzacției este mai mare de 70 de milioane de dolari. Investiția românească este cea mai importantă din regiunea sârbească Bor, care are în centru un oraș minier cu peste 70.000 de locuitori.

Ofensiva

Intențiile conducerii companiei Cuprom nu se opresc aici. Pe lângă investițiile în cercetare și dezvoltare, cei trei acționari doresc să creeze și un fond de investiții de circa 50 de milioane de dolari. Nu în ultimul rând, cei doi bancheri „convertiți” în industriași iau în calcul, pentru următorii ani, crearea unei bănci, al cărei principal obiect de activitate va fi finanțarea companiilor din cadrul grupului. Cuprom ar putea investi și în spațiul ex-sovietic, precum și în Asia ori în America de Sud. Deocamdată, acestea sunt simple speculații, pentru că managerii companiei din Baia Mare au învățat că, pe această piață, trebuie prima dată să facă ceva, iar apoi să comenteze afacerea. Și asta cu atât mai mult cu cât, după integrarea în Uniunea Europeană, societatea din Baia Mare a intrat pe o piață comună cu mai mult de 500 de milioane de oameni, pe care ar putea deveni, în scurt timp, cel mai important jucător de pe piața cuprului, în condițiile în care resursele minerale ar putea fi asigurate pentru Cuprom la prețuri mai bune decât cele pe care trebuie să le plătească investitorii occidentali. Tocmai de aici provin eforturile pentru extinderea imperiului Cuprom, o afacere care ar putea valora în curând de 100 de ori mai mult decât la început.

Publicat în : Economie  de la numărul 46

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: