Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Creșterea economică a României

Cristian BANU

În ultima vreme am tot citit diverse analize prin care se acreditează ideea că actuala creștere economică nu este sănătoasă deoarece nu reușește să creeze locuri de muncă. Asta în condițiile în care sunt pline ziarele de articole în care se anunță planuri mari de angajări, de ordinul a sute sau chiar mii de persoane.

Unde este adevărul? În... economie. Una dintre butadele cele mai savuroase despre statistică spune că aceasta este știința care, în situația în care eu mănânc doi pui și altcineva nu mănâncă nimic, se cheamă că am mâncat fiecare un pui. Din această cauză, datele statistice trebuie privite într-un context, și nu interpretate ad litteram.

Creșterea economică și numărul de salariați

Trebuie să fii orb să nu vezi că găsirea unui angajat mai de Doamne-ajută este o aventură din ce în ce mai dificilă. Sunt zone în care șomajul este 0 și sunt aduși angajați de la zeci de kilometri. În multe domenii, salariile și beneficiile oferite angajaților cresc precum Făt-Frumos din poveste. Multe companii angajează fără discernământ studenți, proaspeți absolvenți, în care mai investesc apoi mii de euro ca să-i pregătească și apoi aceștia să plece pentru 50 de euro în plus la salariu.
Bun, dacă apar noi locuri de muncă, de ce nu se regăsesc ele în statistică? Aici răspunsul este mult mai simplu. Fiindcă dispar altele. Lohnul și industria ușoară și-au cam trăit traiul, asta ca să dau doar un singur exemplu. În loc să robotească la mașina de cusut pe trei milioane pe lună, femeile preferă să plece în Spania la făcut curățenie pe douăzeci de milioane pe lună. Astfel că, deja, sunt companii care au adus muncitori din străinătate dispuși să accepte condiții pe care românii le refuză acum.
Așa se explică și creșterile salariale mari care apar în statistici, mult peste creșterile productivității muncii. Dispărând locurile de muncă prost plătite și crescând numărul locurilor de muncă bine plătite, media salariului crește corespunzător.
Fenomenul migrației coroborat cu modificările structurale din economie au făcut ca anumite zone să rămână pur și simplu fără angajați. În construncții și IT, de exemplu, este foarte greu să găsești oameni. Fie din cauza migrației, fie din cauza concurenței care oferă 50 de euro în plus la salariu.
De aceea șomajul rămâne constant – mă rog, modalitatea de calcul a acestuia nu mi se pare cea mai înțeleaptă, este totuși indicatorul de bază. O parte dintre disponibilizați pleacă în străinătate, o altă parte se întorc și-și găsesc loc în economie...
Pe de-o parte, este un lucru bun fiindcă astfel cresc salariile din România și, implicit, nivelul de trai al populației. Pe de altă parte însă, vorbim și de o creștere artificială datorită absenței concurenței, creștere care se regăsește și în creșterea prețului unor produse și servicii dincolo de un anumit prag.
Cu numărul de salariați se petrece același lucru care s-a petrecut în urmă cu câțiva ani cu exporturile. Toată lumea se plângea că vor muri exporturile. Nu numai că nu au murit, dar au acum creșteri de două cifre și au crescut aproape de patru ori față de perioada în care păreau limitate la opt miliarde de euro.
Așadar, nu numai că apar locuri de muncă, dar ele sunt mai bine plătite și cu condiții mult mult mai bune decât în urmă cu câțiva ani. Dispar în schimb locurile de muncă prost plătite din lipsă de candidați, dar și dintr-o evoluție normală a economiei. Deși avem creștere economică, fenomenul migrației continuă la baza societății. Din fericire, pleacă oameni fără o calificare deosebită care se vor întoarce peste câțiva ani calificați și cu o altă mentalitate.

Creșterea PIB-ului

În 2006, economia românească a depășit în sfârșit pragul celor 100 de miliarde de euro, având o creștere economică de 7,7%, una semnificativă. Construcțiile au dus greul acestei creșteri, și probabil că vor continua să-l ducă și mai departe.
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2006 a crescut cu 7,7% față de anul anterior, cu puțin sub așteptările analiștilor, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
PIB-ul estimat pentru anul trecut a însumat 342,418 miliarde lei prețuri curente. Creșterea economică pe ultimul trimestru din 2006 a fost de 7,7%, față de cea din aceeași perioadă a anului 2005. PIB-ul a fost estimat la 112,475 miliarde lei pentru trimestru al patrulea din 2006.
Majoritatea analiștilor vedeau o creștere a PIB cu 8% în 2006 comparativ cu anul precedent, care corespundea unui avans de aproximativ 8,5% în trimestrul al patrulea al anului trecut față de același interval din 2005, pe când restul analiștilor estimau o creștere puțin mai mică.
Șeful departamentului de dezvoltare al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, care a estimat o creștere a Produsului Intern Brut cu 8% în 2006, a menționat că rezultatul bun de anul trecut a avut la bază creșterea puternică a sectorului de construcții și a industriei, care este puțin probabil să se repete și în 2007.
“Industria a crescut în 2006 cu 7% față de anul precedent, dar în 2005 creșterea acestui sector a fost foarte slabă. În 2007 e puțin probabil ca industria să crească iar cu 7%, ci mai degrabă cu circa 5,5%, ceea ce ar atrage o creștere mai mică a PIB”, a spus Dumitru.
Economistul-șef al ING Bank România, Florin Cîțu, a dat aceeași estimare privind creșterea PIB din 2006, cu 8%, pe care a explicat-o prin capitalul pierdut în urma inundațiilor din 2005, care a făcut ca Produsul Intern Brut să înregistreze un spor mai mare anul trecut.
Economistul-șef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun, și analistul Finansbank Melania Hăncilă au estimat, de asemenea, o creștere cu 8% a PIB în 2006.
Economistul Florian Libocor a estimat creșterea Produsului Intern Brut din 2006 la 7,8%, iar profesorul de economie Daniel Dăianu a afirmat că avansul acestuia s-a situat între 7,5 și 8%. “Nu cred că ritmul de creștere a PIB din 2006 a fost mai mic de 7,5%, însă estimările privind un avans de 8% mi se par cam optimiste. Oricum, este greu de dat o estimare exactă înainte de a dispune de toate datele, pentru că sunt mulți factori care intră în discuție”, a spus Dăianu.
Președintele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, afirmă că pentru anul 2007 “menținem estimarea de 6,5%, dar așteptăm datele de la INS privind structura PIB pe ramuri. Aici ar putea să apară influențe”. Șeful delegației FMI care a vizitat România, Emanuel Van der Mensbrugghe, anunța că dezvoltarea economică a țării noastre se va situa în acest an la puțin sub 7%, după ce anul trecut s-a plasat la 7,7%. Asta pentru că există semnale potrivit cărora ritmul de creștere economică se va păstra alert și în acest an.
Președintele CNP a mai arătat că sectorul construcțiilor rămâne puternic, ținând cont de semnale favorabile înregistrate chiar din prima lună a anului. “În industrie, prima lună indică menținerea unui ritm puțin sub 5%, dar agricultura nu este urmărită lunar. Iar în servicii nu sunt publicate toate datele.” Anterior publicării datelor INS privind PIB, cei mai mulți analiști prognozau o creștere de circa 8%, ținându-se cont în special de rezultatele obținute în primele trei trimestre – 7,8% creștere PIB. Ceea ce, în opinia lui Ghizdeanu, înseamnă că “influența de preț din ultimul trimestru al anului trecut a fost mai mare decât cea luată inițial în calcul. Dar nu prețurile din inflație, ci acelea din economie. Spre exemplu, prețurile din industrie sau ale bunurilor de capital. Un strung, dacă se scumpește, nu afectează inflația”.

Creșterea veniturilor bugetare

Ceea ce este mai important este creșterea veniturilor bugetare, care încep să se apropie de pragul sănătos de 35%, semn că introducerea cotei unice este un succes deplin și toate criticile la adresa ei s-au dovedit neîntemeiate. Din păcate însă, guvernul se dovedește incapabil să cheltuie eficient acești bani suplimentari. Anul trecut, pe primele luni se înregistra un excedent bugetar de 2% din PIB, excedent cheltuit în ultimele două luni nu este foarte clar pe ce. Aceasta a atras un val nou de critici din partea FMI și a comisarului european Almunya, critici o parte întemeiate, o parte exagerate, trădând un conservatorism inadecvat datelor economiei românești. Mi se pare cel puțin ciudat să propui în continuare creșterea cotei unice în condițiile în care veniturile bugetare cresc anual în procente sănătoase, iar guvernul este oricum incapabil să cheltuie banii.

Publicat în : Economie  de la numărul 46

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: