Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Biserica Reformată, împotriva UDMR

Cora MUNTEAN

“Maghiarimea din Transilvania se află într-un un punct de cotitură. UDMR poate rămâne unită numai dacă realizează din nou și din nou că trebuie să fie deschisă, capabilă de dialog, dar totodată este conștientă că au existat și altădată încercări de divizare și, cu toate acestea, comunitatea maghiară și-a dat, aproape în totalitate, votul său Uniunii”, a spus Marko Bela făcând în special referire la Tokes.

Ce se întâmplă în realitate

Duminica la prânz, în localitatea Corund, județul Harghita, oamenii ies în pâlcuri din biserică. Foarte bine îmbrăcați, bărbații purtându-și cu fală mustața secuiască răsucită, femeile îmbrăcate în haine cusute cu fir roșu, alb și verde. Încercăm să discutăm cu un grup de vârstnici, dar comunicarea este îngreunată din cauza limbii: ei nu știu românește, noi nu știm ungurește. Se apropie un bărbat semeț, mai tânăr, care se oferă să traducă. Toți au o oarecare rezervă, dar nici urmă de dușmănie. Vorbim despre autonomie și alegeri pentru Parlamentul European. La primul subiect oamenii sunt extrem de volubili, dar despre al doilea habar nu au. «Vom face ce ne spune popa, când va trebui să votăm», spun ei. Le spunem că probabil popa le va spune să voteze cu episcopul Tokes, dar cei care îi reprezintă în Parlamentul României, țara în care trăiesc, nu îl vor pe Tokes. Oamenii sunt derutați. «Noi nu avem treabă cu Parlamentul României. Noi vom fi aici stăpâni», spune unul dintre bărbații mai în vârstă. E cazul să fim noi derutați. Translatorul începe să le explice ceva în ungurește și, pe măsură ce vorbește cu ei, oamenii încep să se enerveze. Traducătorul ne explică de ce. Pentru că localnicii ar fi aflat că UDMR i-ar fi abandonat în lupta pentru obținerea autonomiei. Îi rugăm să ne explice cum înțeleg ei autonomia, într-un sat, într-o zonă în care populația este exlusiv de etnie maghiară. Ce pot obține mai mult? Limba maternă este oricum folosită în toate instituțiile statului, inscripții bilingve sunt peste tot. Cel care se erijează într-un fel de lider de grup începe să ne explice, spre stupoarea noastră, într-o românească aproape perfectă: «Noi suntem acum slugile românilor. Mai demult ei erau slugile noastre. Vrem să ne câștigăm drepturile, să fim noi stăpâni aici.» Și translatorul rămâne uimit și între el și grup începe o discuție când românește, când ungurește. Cel mai tânăr le spune că trebuie să vorbească orice limbă, deoarece prin Corund trec mii de turiști care le cumpără produsele care i-au făcut celebri, că nu se pot izola. Cei bătrâni sunt de acord cu asta, dar vor să fie stăpâni. Îi întrebăm unde sunt asupritorii, având în vedere că nu este nici picior de român în sat. «Sunt la București, ne iau biruri, nu ne lasă să trăim.» Încercăm să le explicăm că atâtea biruri câte plătesc ei la stat plătesc și românii. «Păi românii să plătească, doar îi țara lor.» Afirmația ne stupefiază și mai mult, după care, din discuții, aflăm că ei nu știu nici cine e președintele țării, nici primul ministru. Dar nici nu-i interesează. La ei la cablu TV au doar posturile din Ungaria. Realizăm, după aproape două ore, că discuția este inutilă. Realizăm că acesta este electoratul pe care se bazează episcopul Tokes. Că lipsa de informare a oamenilor i-a adus lui puterea. Și, probabil, promisiunile lui de “eliberare de sub români” îi vor aduce și un mandat în PE.
Bărbatul mai tânăr încearcă să ne explice că oamenii sunt mai reduși, că nu cunosc multe, că tinerii nu sunt așa. Însă, la finalul discuției, recunoaște că și el, și mulți ca el doresc autonomia. Pentru ei probabil episcopul Tokes Laszlo a jucat un rol magnific când s-a lansat în campania pentru PE, refuzând să vorbească românește. Presa de limbă română i-a făcut, involuntar, jocul criticându-l pentru gestul lui. El nu s-a supărat pentru că nu-i păsa de ce spune presa, important era mesajul transmis electoratului: Tokes este de-al lor pentru că refuză comunicarea cu românii, spre deosebire de UDMR.   

Candidații UDMR

La Târgu-Mureș, Consiliul Reprezentanților Unionali (CRU) și Consiliul de Coordonare al Uniunii (CCU) au adoptat lista candidaților UDMR pentru alegerile europarlamentare. Pe primele patru locuri figurează Nagy Zsolt, Winkler Gyula, Korodi Attila și Sogor Csaba. La sfârșitul anului trecut, formațiunile separatiste, Consiliul Național Secuiesc, Uniunea Civică Maghiară, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, au început negocieri pentru ca episcopul Tokes Laszlo să figureze pe locul doi pe listă.
Cei care au luat cuvântul în parlamentul intern al UDMR au subliniat necesitatea păstrării unității politice a maghiarimii și a UDMR, respectiv necesitatea acțiunii ferme, unite împotriva intențiilor de divizare, tot mai puternice în ultima perioadă.
«Maghiarimea din Transilvania se află într-un un punct de cotitură. UDMR poate rămâne unită numai dacă realizează din nou și din nou că trebuie să fie deschisă, capabilă de dialog, dar totodată este conștientă că au existat și altădată încercări de divizare și, cu toate acestea, comunitatea maghiară și-a dat, aproape în totalitate, votul său Uniunii», a spus Marko Bela făcând în special referire la Tokes. Doar că acesta a fost destul de abil pentru a atrage de partea lui Biserica. Pe care de altfel o și slujește. Biserica Reformată a trimis conducerii UDMR o scrisoare în care arată că, dacă episcopul nu își găsește un loc eligibil pe lista pentru PE, atunci Biserica îl va susține pe Tokes ca independent, îi va face campanie în biserici și, implicit, va face o anticampanie UDMR. 
Marko Bela a respins apelul Eparhiei Reformate din Transilvania și a catalogat scrisoarea drept un șantaj. “Conducătorii bisericii șantajează Uniunea, nu în interesul UDMR, ci chiar în interesul bisericii. Este o gravă greșeală să atragi biserica în dispute politice, după cum ar fi o gravă greșeală și dacă o organizație politică ar încerca să impună, de pildă, cine să fie episcopul unei biserici sau a alteia. UDMR n-a încercat niciodată să se amestece în treburile bisericii.  Uniunea respectă și sprijină biserica și cere conducătorilor ei să manifeste același respect față de UDMR, să accepte dreptul ei de a decide singură pe cine propune pentru funcții politice. Rolul bisericii este de a se îngriji de viața sufletească a enoriașilor, de starea spirituală a comunității, or, tocmai acest rol al bisericii este afectat dacă ierarhii ei se amestecă în lupte politice”, a spus Marko Bela.

Independentul Tokes

În replică, episcopul a spus că UDMR vrea să reprezinte interesele comunității maghiare la Bruxelles ca o cauză de partid. „Nu poate fi acceptată această atitudine de către maghiarii din România. UDMR nu poate interzice Bisericii Reformate din Ardeal să aibă o poziție proprie în această cauză. UDMR neagă acest drept elementar al Bisericii”, a spus Tokes. El a adus în sprijinul afirmației sale faptul că episcopul Transilvaniei, Marton Aron, s-a implicat în toate problemele majore ale maghiarilor în anii 1940, în problema Holocaustului și în 1950 în problemele maghiarimii. „Mai dau exemplele biblice ale profeților, care s-au angajat să îi apere pe cei asupriți. Dintotdeauna Biserica a avut un rol moral de reprezentare. A apărat drepturile celor păstoriți”, a mai spus episcopul. El a acuzat UDMR că s-a folosit de Biserică. „Înainte bisericile au adunat semnături pentru UDMR și au făcut propagandă de partid. Acum, când nu poziția Bisericii nu mai e pe placul lor, ei excomunică Biserica”, a declarat Tokes.
Episcopul a mai spus că decizia UDMR, „unilaterală și exclusivistă”, nu mai face posibilă reprezentarea și cooperarea maghiarimii. „Noi, cei din afara UDMR, am fost inițiatorii dialogului, chiar cu prețul că am fost umiliți și batjocoriți de multe ori. Până la urmă s-a dovedit că echipa lui Marko nu a tratat cu seriozitate și responsabilitate gestul nostru. Există viață și în afara UDMR”, a conchis Tokes. 
El este hotărât ca în continuare să candideze ca independent, chiar dacă acest lucru scade șansele ca UDMR să aibă reprezentant în PE.

Divizarea maghiarimii din România?

Liderii marcanți au UDMR au condamnat la unison încercările de divizare, cei mai mulți opinând că maghiarimea din Transilvania nu va ceda nici de această dată în fața încercărilor de spargere a unității ei. Însă, după nici două săptămâni de când a anunțat că vrea să candideze ca independent, Tokes a reușit să strângă peste 100.000 de semnături.  
Borbely Laszlo crede că Tokes Laszlo s-a angajat într-o „acțiune de kamikaze” deoarece și pentru domnia sa este limpede că nu va putea obține numărul necesar de voturi, așa încât nu poate avea alt scop decât acela ca nici UDMR să nu acceadă în forul european. Vicepreședintele executiv al UDMR a reamintit că episcopul Tokes și-a îndemnat enoriașii și în alegerile din 2000 și 2004 să desfășoare campanie împotriva UDMR, dar asta n-a avut niciodată succes. Și senatorul Verestoy Attila a opinat că demersul Bisericii Reformate nu va determina o ruptură în comunitatea maghiară, UDMR poate avea încredere în continuare în sprijinul „majorității calme”. Alții susțin că a fost o naivitate să se creadă în sinceritatea dorinței de dialog a episcopului Tokes și a CNMT.  Ultimele evenimente dovedesc că totul a fost o minciună, praf în ochii electoratului maghiar pe care au vrut să-l păcălească. Și totuși alți politicieni maghiari, precum Sogor Csaba sau Toro Tibor, cred că în cele din urmă va exista un pact. Ei sunt din tabăra celor care doresc acest pact, ca Tokes Laszlo să fie europarlamentar pentru că din acea poziție va putea lupta mult mai eficient pentru autonomie. 

Sprijin pentru Tokes din partea fostului premier al Ungariei

Marko Bela consideră că Orban Viktor, liderul FIDESZ, nu a fost informat corespunzător cu privire la situația din Transilvania legată de alegerile europarlamentare. “Probabil, nu a știut că, dacă FIDESZ sprijină divizarea, comunitatea maghiară din Transilvania ar putea să rămână, în final, fără reprezentare la Bruxelles”, a spus Marko Bela. Reacția lui vine după ce președintele FIDESZ a purtat convorbiri, la Budapesta, cu episcopul reformat de Piatra Craiului, Tokes Laszlo. După întâlnire, Orban Viktor a declarat că partidul său salută decizia episcopului de a candida, ca independent, la alegerile din mai pentru Parlamentul European.
„Am impresia că Orban Viktor nu a fost informat corespunzător privind situația alegerilor europarlamentare în Transilvania, și probabil de aceea a promis sprijin unui candidat independent”, a declarat Marko Bela. Liderul maghiar a mai spus că la aceste alegeri trebuie obținut un număr atât de mare de voturi încât un candidat maghiar independent nu poate accede în Parlamentul European. “Va putea cel mult să priveze comunitatea maghiară din Transilvania de a fi reprezentată la Bruxelles, în situația în care și UDMR ajunge sub pragul necesar”, a spus liderul maghiar.
În opinia lui Marko Bela, dacă Orban Viktor ar fi cunoscut aceste condiții, nu s-ar fi amestecat în ce fel să se desfășoare în Transilvania alegerile pentru Parlamentul European. Nu ar fi fost rău ca FIDESZ să se fi consultat și cu UDMR înainte de a ajunge la un astfel de punct de vedere. „În Partidul Popular European suntem organizații partenere, iar o organizație parteneră are obligația primordială de a o sprijini pe cealaltă la alegeri”, a subliniat Marko Bela, în opinia căruia Orban Viktor probabil nu știe că sprijinirea divizării poate avea cel mult rezultatul că nici un deputat maghiar din Transilvania nu va accede la Bruxelles.
Marko Bela nu consideră că e bine ca partidele din Ungaria să spună cum să procedeze, pe cine să desemneze candidat organizația maghiarilor din România. ”Acest lucru au încercat să-l facă în ultimul deceniu când unul, când altul dintre partidele din Ungaria, din stânga sau din dreapta eșichierului politic, deopotrivă. Fiecare a fost nemulțumit pentru că UDMR nu s-a poziționat într-o parte sau într-alta”, a adăugat Marko Bela. El a mai precizat că politicienii maghiari ardeleni sunt oameni maturi și responsabili care așteaptă sprijin pentru ca maghiarimea din Transilvania să aibă peste tot reprezentare cât mai puternică. Dar doresc să fie lăsați să decidă ei.
Întrebat dacă declarația președintelui FIDESZ va avea vreun efect real asupra conduitei alegătorului maghiar din România, Marko Bela a răspuns că mulți dintre maghiarii din Transilvania simpatizează și cu FIDESZ, dar nu amestecă politica din Ungaria cu cea din Transilvania.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 46

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: