Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Varujan Pambuccian, Liderul Grupului Parlamentar al Minoritatilor Naționale, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor.

Cristian BANU

“Semnătura electronică nu are încă o aplicație majoră care să o justifice”

Stimate domnule Varujan Pambuccian, v-ați afirmat de mai multă vreme ca unul dintre cei mai activi speakeri ai industriei IT din România. Evoluează bine?
Industria crește în mod evident și cel mai greu lucru este să gestionezi creșterea pentru că în momentul de față nivelul investițiilor se apropie de limita sistemului educațional. Există riscul ca în 2-3 ani să asistăm la o cerere mai mare decât oferta, ceea ce într-o primă fază poate fi benefic deoarece va reorienta forța de muncă folosită în outsourcing și call-centere către centrele de cercetare, dar, pe termen mediu, poate fi extrem de periculos. Din păcate, acțiunile care necesită o oarecare urgență trebuie luate la Ministerul Educației și Cercetării și prima și cea mai urgentă acțiune necesară este recunoașterea erorii făcute acum zece ani când au fost diminuate orele de matematică și științe naturale în școala generală și liceu. Când am protestat atunci împotriva acestei măsuri, mi s-a spus că nu pot înțelege o reformă de o asemenea amploare. Din nefericire, se pare că am înțeles corect și efectele, și amploarea acestora.

Aveți o serie de propuneri legislative cu un scop foarte bun: dematerializarea documentelor administrației publice. În domeniu, partea legislativă este cam cu doi pași înaintea realității. De exemplu, legea semnăturii electronice este în vigoare din 2001, cu toate acestea numărul firmelor care o folosesc este redus. Cum se explică acest fenomen?
Este normal să fie așa. Semnătura electronică nu are încă o aplicație majoră care să o justifice. Eu am un proiect pe care l-am prezentat în 1998 și pe care l-am urmat cu consecvență până acum și care propunea ca imediat după Legea semnăturii electronice să apară Legea activităților electronice notariale, Legea arhivării electronice și Legea facturării electronice. Din păcate, toate au apărut întârziat, din motive care pot părea stupide. De exemplu, Legea activităților electronice notariale a ajuns în Comisia juridică în perioada Campionatului Mondial de fotbal și, pentru că atunci nu s-a putut lua o decizie, totul s-a amânat cu un an, iar, când a devenit în sfârșit lege, Uniunea Națională a Notarilor Publici a pierdut grantul oferit de Uniunea Internațională a Notarilor Latini, care asigura sursa de finanțare pentru implementarea sistemului informatic. Probabil că acum urmează să obțină banii necesari din partea Uniunii Europene.
Legea arhivării electronice zace de un an și ceva la Senat pentru că Arhivelor Naționale le este teamă în mod justificat că le-ar putea fi afectat monopolul de control. Sper să nu aibă aceeași soartă Legea facturării electronice.
Ceea ce este important este că tot ceea ce mi-am propus s-a realizat, chiar dacă după un alt grafic decât cel pe care mi-l propusesem și întregul proiect din 1998 îl voi încheia cu un an mai devreme pentru că, din fericire, alte elemente legislative ale acestui proiect au ieșit în termen mai scurt decât îmi propusesem.
În momentul de față, companiile au un număr de 4-5 raportări care trebuie făcute către diverse instituții ale statului, fiecare cu programele sale, de cele mai multe ori realizate pe platforme depășite. Nu se poate face un sistem centralizat de raportare astfel încât companiile să facă o singură raportare și fiecare instituție să își ia din acel loc datele de care are nevoie?
Un proiect pe care vreau să-l încep după finalizarea acestuia este transferul în spațiu virtual a întregii interacțiuni dintre companii sau cetățeni și administrație. Este un proiect pe care îl estimez la cinci-șase ani și presupune punerea în ordine și structurarea foarte clară și simplă a întregii informații care stă în spatele acestei interacțiuni. Realizarea componentei de back-office și construirea componentelor de front-office pentru toate tipurile de interacțiuni posibile, inclusiv plățile.

Ce se întâmplă cu parcurile tehnologice? La un moment dat păruseră o idee excelentă, care acum s-a pierdut. Sunt ele o soluție viabilă?
Încep să cred din ce în ce mai mult că parcurile tehnologice nu trebuie gândite la nivelul administrației publice centrale, ci lăsate la latitudinea parteneriatelor public-privat cu administrațiile publice locale. Dacă acum este ceva important de stimulat, acesta este dezvoltarea locurilor unde se poate face cercetare științifică în regim privat sau public-privat. Avem o forță de muncă bine pregătită, dar lipsită de abundența din India și China pentru a ne putea permite irosirea ei în outsourcing sau call-centere. Vă mărturisesc că sunt în căutarea unei soluții compatibile cu situația noastră de membri ai Uniunii Europene. Nu am găsit-o, dar am suficiente motive să cred că o putem găsi, pentru că nu ne mai putem permite să acordăm deduceri de taxe pentru investiții în cercetare.

Până acum România a fost mai degrabă o țintă pentru extinderea sau eficientizarea activităților companiilor din zona IT. Ce șanse de expansiune are industria IT românească în regiune?

În momentul de față avem deja câteva companii multinaționale plecate din firme de apartament din România. Nu înțeleg de ce trebuie să avem complexe din punctul acesta de vedere.

Interviu realizat de Cristian Banu

Publicat în : Interviu  de la numărul 46

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: