Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Terorismul islamic

Virginia MIRCEA

Oameni nevinovați din întreaga lume plătesc acum prețul “efectului Irak,” în care pierderea a sute de vieți omenești este pusă în legătură directă cu invazia și ocuparea de către forțele americane și britanice.

Un studiu american convingător asupra atentatelor teroriste de după invazia din 2003 contrazice afirmațiile repetate ale lui George Bush și Tony Blair că războiul nu este de vină pentru izbucnirea violențelor fundamentaliste în întreaga lume. Se spune că studiul este o primă încercare de măsurare a “efectului Irak” asupra terorismului global.
Cercetarea arată că numărul celor uciși în atentate jihadiste în întreaga lume a crescut dramatic de la începutul războiului în Irak în martie 2003. Studiul compară perioada dintre 11 septembrie 2001 și invazia Irakului cu perioada de după invazie. Numărătoarea – excluzând conflictul arabo-israelian – arată că numărul de morți în atentate teroriste a crescut de la 729 la 5.420. Ca și în Europa, de la invazie a crescut numărul loviturilor în Cecenia și Kashmir. Studiul a fost realizat de Centrul pentru Lege și Securitate al Fundației NYU pentru revista Mother Jones.
Irakul a fost catalizatorul unei replici fundamentaliste feroce, conform studiului, care afirmă că numărul celor uciși de islamiști în Irak a crescut de la 7 la 3.122. Afganistanul, invadat de forțele SUA și britanice ca răspuns direct la atentatele de la 11 septembrie, a cunoscut o creștere a numărului de victime de la câteva înainte de 2003 la 802 de atunci. În conflictul cecen, numărul de morți a crescut de la 234 la 497. În regiunea Kashmir, ca și în India și Pakistan, totalul a crescut de la 182 la 489, iar în Europa de la zero la 297.
La doi ani de la declararea “încheierii misiunii” în Irak, președintele Bush insista: “Dacă nu luptăm și nu ne distrugem inamicul în Irak, ei nu se vor opri. Vor complota și vor ucide americani în întreaga lume și pe teritoriul nostru. Luptând împotriva acestor teroriști în Irak, militarii americani luptă împotriva unei amenințări directe asupra poporului american.”
Și Tony Blair a susținut că războiul din Irak nu poartă răspunderea pentru atentatele fundamentaliștilor musulmani ca bombardamentele din Londra din 7 iulie, care au ucis 52 de oameni. “Irakul, regiunea și întreaga lume sunt un loc mai sigur fără Saddam [Hussein],” declara Dl. Blair în iulie 2004.
Anunțând dislocarea a încă 1.400 militari în Afganistan la începutul acestei luni – sporind contribuția armată britanică în zonă peste cea din Irak – Premierul a negat cu încăpățânare acuzațiile parlamentare conform cărora ar fi existat o legătură între războiul din Irak și scăderea securității în lume.
Săptămâna trecută directorul serviciilor de securitate americane John Negroponte spunea în Washington că “nu este sigur” că războiul din Irak a fost un factor care a facilitat Al Qaeda, și a insistat: “Nu aș spune că extremismul islamic s-a dezvoltat intensiv dincolo de Irak, chiar n-aș spune acest lucru.”
Însă raportul indică faptul că și estimările oficiale ale serviciilor de informații ale Administrației SUA privind “Trendurile în terorismul global: Implicații pentru Statele Unite” – parțial declasificate anul recut în octombrie – afirmă că “războiul din Irak a devenit o adevărată cause célebre pentru jihadiști ... și modelează o nouă generație de lideri și agenți teroriști.”
Studiul menționat susține dimpotrivă că “războiul din Irak a contribuit considerabil la răspândirea virusului ideologic al Al Qaeda, fapt indicat de numărul sporit de atentate teroriste în ultimii trei ani de la Londra la Kabul și de la Madrid la Marea Roșie.
Studiul arată că “războiul din Irak a generat o creștere uimitoare a ratei anuale a atentatelor jihadiste mortale, cu o creștere de ordinul sutelor a atentatelor teroriste și a numărului civililor uciși. Chiar excluzând terorismul din Irak și Afganistan, atentatele fatale din restul lumii au crescut cu peste o treime.”
Încercând să măsoare “efectul Irak,” autorii se concentrează asupra numărului de atentate teroriste în două perioade – din septembrie 2001 la 30 martie 2003 (ziua invaziei Irakului) și din 21 martie 2003 la 30 septembrie 2006. Cercetarea a folosit baza de date privind terorismul MIPT-RAND.
Concluzia raportului, că invazia din Irak a avut un impact de departe mai mare, concretizat în radicalizarea musulmanilor, este substanțial susținută de serviciile de securitate britanice. Înalți oficiali ai structurilor anti-teroriste au declarat pentru “The Independent” că atacarea Irakului și afirmațiile, acum contrazise, ale guvernelor britanic și american privind armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, au determinat un număr mult mai mare de tineri musulmani să se angajeze în activități extremiste decât invazia Afganistanului cu doi ani în urmă.
Eliza Manningham-Buller, șeful serviciului secret (MI5) afirma recent: “În Iraq atentele sunt frecvent filmate, iar înregistrările sunt postate pe internet. Înspăimântător, rezultatele se văd aici. Adolescenții sunt transformați în atentatori sinucigași. Amenințarea este serioasă, în creștere, și, cred eu, va dura o generație.”
În Afganistan cel mai activ comandant taliban, Mullahul Dadullah, a recunoscut că războiul din Irak a influențat lupta din Afganistan. “Realizăm înțelegeri cu mujahedinii din Afganistan,” a spus el. Cel mai izbitor exemplu este cel al creșterii spectaculoase a numărului de atentate sinucigașe din Afganistan, fenomen care nu s-a produs în cei 10 ani de luptă împotriva rușilor, în anii 1980.
Efectul Irakului asupra diverselor conflicte jihadiste a fost influențat de un număr de factori, spune raportul. Țările care au trupe în Irak, apropierea geografică de țară, empatia față de irakieni și schimbul de informații între grupurile islamiste. Aceasta ar putea explica de ce grupurile jihadiste din Europa, țările arabe și Afganistanul au fost afectate mai mult decâ alte regiuni de războiul din Irak.
Rusia, ca și SUA, a folosit sintagma “război împotriva terorismului” în acțiunile din Cecenia, iar Al Qaeda și asociații săi și-au fixat pozițiile în zonele de graniță ale Pakistanului, de unde au lansat atentate în Kashmir, Pakistan și India.
Statisticile privind conflictul arabo-israelian indică și el o creștere, dar metodologia este pusă sub semnul întrebării în cazul atentatelor palestiniene în teritoriile ocupate și atentatele coloniștilor asupra palestinienilor.
Publicat în : Politica externa  de la numărul 46

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: