Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Liderii PD trec prin purgatoriul administrației locale

Claudiu PĂDUREAN

Partidul Democrat a inaugurat o nouă modă în politica românească. Liderii acestui partid sunt trimiși să facă stagii în administrația locală înainte de a fi propulsați în Guvern. Alteori, administrația locală este un soi de purgatoriu pentru lideri consacrați ai acestei formațiuni. Ținta principală a acestei strategii este consolidarea bazelor teritoriale ale partidului, care a fost decimat de PSD în perioada 2000-2004. Nu întâmplător, acțiunea cea mai consistentă în acest sens are loc în Transilvania, zona care a dovedit cel mai mare apetit în susținerea formațiunilor de dreapta.



Artizanul noii strategii a PD este Traian Băsescu. El și-a dat seama cât de importantă este baza teritorială pentru un partid în perioada 2000-2004, când PD a rezistat presiunilor exercitate de PSD datorită redutei reprezentate de Primăria Capitalei. În acest moment, Primăria a trecut în mâinile președintelui executiv al PD, Adriean Videanu, ales mai mult pentru faptul că era perceput ca fiind „omul lui Băsescu” decât meritelor personale. Președintele PD deține cea mai importantă primărie din Transilvania. Emil Boc a reușit să câștige Primăria Clujului în anul 2004 în urma celei mai crâncene bătălii politice. Faptul că l-a învins pe candidatul PSD, vicepremierul de atunci Ioan Rus, care se bucura și de sprijinul UDMR, precum și pe secretarul general al PRM, primarul în exercițiu în 2004, Gheorghe Funar, a fost semnalul că Partidul Social-Democrat poate fi înlăturat de la putere. În Transilvania, nu doar Emil Boc a reușit să întoarcă roata. PD a câștigat primăriile unor orașe importante. Așa ar fi Oradea, Arad, Brașov, Bistrița ori Zalău. Ulterior, acestora li s-a alăturat și primarul din Târgu-Mureș, fostul țărănist Dorin Florea, reales ca independent. În acest moment, PD dispune de cea mai bună situație politică în administrația locală din istoria acestui partid.

 

„Banca de rezerve” a Guvernului

 

Însă, dacă primarii PD au primit rolul de a întări organizațiile de partid în județele lor, președinții de consilii județene, prefecții numiți de Partidul Democrat ori consilierii locali ai acestui partid au devenit o adevărată „bancă de rezerve” a acestei formațiuni. De pildă, Gheorghe Seculici, ales președinte al Consiliului Județean Arad, și Gheorghe Pogea, ales președinte al Consiliului Județean Hunedoara în 2004, au devenit, pentru scurt timp, vicepremieri. Ei însă ar putea reveni în Guvern după viitoarele alegeri. Un alt caz este cel al actualului ministru al Apărării, Sorin Frunzăverde. După ce în perioada 1996-2000, el a deținut, pe rând, portofoliile de ministru al Turismului și de ministru al Mediului, Sorin Frunzăverde a devenit deputat în perioada 2000-2004, când formațiunea sa se afla în opoziție. În 2004, el a fost ales ca președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. După doi ani de „purgatoriu”, la Reșița, el a redevenit membru al Guvernului. Istoria ministrului Educației și Cercetării, Mihail Hărdău, este, pe undeva, asemănătoare. În 2004, el a fost reales în funcția de consilier județean la Cluj. În toamna anului 2004, a renunțat la șansa de a deveni senator în favoarea unei reprezentante a PNL, Norica Nicolai. Însă la începutul anului 2005, Mihail Hărdău a fost numit prefect al județului Cluj. Nici aici nu a stat multă vreme, pentru că, în urma demisiei lui Mircea Miclea, a devenit ministru. Chiar și actualul ministru al Integrării, Anca Boagiu, și-a încercat șansa, fără succes, la alegerile locale din anul 2004, la București. Conducerea PD a pus la punct acest sistem de stagii în administrația locală pentru liderii partidului pentru ca eventuala lor numire în Guvern să nu-i găsească în situația de a produce deziluzii, după modelul fostului ministru al Integrării Europene, Ena Dinga, supranumit de presă „inexistentul domn Dinga”.

 

Experiment replicat la nivel local

 

Experimentul nu funcționează doar la nivel central, ci și la nivel local. La Cluj, de pildă, șeful organizației județene, deputatul Daniel Buda, a trecut printr-un stagiu de o jumătate de an în calitate de consilier local înainte de a intra în Parlament. La fel, actualul prefect, Alin Tișe, a fost o vreme consilier local înainte de a deveni succesorul lui Mihail Hărdău. Există și persoane numite la conducerea unor instituții deconcentrate care și-au păstrat și mandatele de consilieri. De pildă, președintele executiv al PD Cluj, Florin Stamatian, cumulează mandatul de consilier local cu cel de director al Direcției Județene pentru Sănătate Publică, precum și cu funcția de profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie ori cu cea de șef de clinică în cadrul Spitalului Județean. Președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate din Cluj, Mircea Moroșan, este și consilier județean, iar fostul deputat Adrian Gurzău, cel care i-a luat locul în Parlament lui Emil Boc în cele câteva luni scurse între alegerea sa ca primar și alegerile generale, este deopotrivă director comercial al sucursalei clujene a Regiei Autonome a Protocolului de Stat „Victoria” și consilier local. Liderii PD au avut nevoie de aceste măsuri pentru că formațiunea lor a trecut, într-un timp extrem de scurt, prin două crize. Este vorba de criza de succesiune, începută prin înlăturarea președintelui fondator, Petre Roman, și de șocul determinat de presiunile PSD care viza destructurarea și absorbirea acestui partid. Din vechea gardă de lideri ai PD nu au supraviețuit decât Traian Băsescu, aflat în acest moment în afara PD, și Radu Berceanu. Petre Roman a ieșit din prim-planul vieții politice, Adrian Severin, Bogdan Niculescu-Duvăz ori Alexandru Sassu au trecut la PSD, în timp ce fostul ministru al Transporturilor, Ioan Aurel Stoica, a plecat la cele veșnice. În schimb, generația lui Emil Boc, Adriean Videanu și Vasile Blaga, ministrul Administrației și Internelor, abia se obișnuiește cu exercițiul puterii. Rămâne de văzut cum vor trece noii lideri PD peste alegerile viitoare, cele din luna mai, când românii își vor desemna reprezentanții în Parlamentul European. Un eventual succes ar determina generalizarea acestui model în mai toate partidele din România. Un eventual eșec ar putea însemna intrarea PD în opoziție, pentru o lungă perioadă de timp, pentru că decalarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare ar lipsi Partidul Democrat de locomotiva sa tradițională: Traian Băsescu.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 45

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: