Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu cu domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Partidului Social Democrat

Virginia MIRCEA

“Un lucru este cert, și anume că partidele parlamentare nu mai sunt de acord ca instituția prezidențială să exercite o influență autocratică asupra celorlalte instituții, respectiv Parlament și Guvern.”



Domnule Constantin Niță, sunteți unul din liderii marcanți ai principalului partid de opoziție, care, pe lângă mandatul de deputat în Parlamentul României, îndepliniți și funcția de președinte al Organizației PSD Brașov. Retrocedarea Castelului Bran este o temă importantă în agenda mass-media și un subiect controversat la nivelul decidențior politici. Care este opinia dumneavoastră cu privire la acest subiect?

În mod cert, fostul proprietar sau, mai exact, urmașii fostului proprietar al Castelului Bran, au dreptul de a primi, potrivit legii actuale, ceea ce li se cuvine. Din acest punct de vedere nu există nici un dubiu. Însă nu trebuie scăpate din vedere câteva aspecte, după părerea mea deosebit de importante. În primul rând Legea nr. 10 din 2001, care prevede restituirea imobilelor către foștii proprietari, a fost modificată în 2005, în sensul că orice imobil, indiferent de destinația lui actuală, putea fi restituit în natură fostului proprietar. Vechea formulă prevedea că anumite imobile nu pot fi retrocedate în natură, dar foștii deținători sau urmașii acestora ar fi fost despăgubiți de stat. În această categorie se înscria și Castelul Bran. Tocmai din aceste motive, în prima notificare depusă de Dominic de Habsburg, moștenitorul de drept al Principesei Ileana, s-a cerut restituirea sau despăgubiri în valoare de aproximativ 25 milioane de euro. Ulterior, legea a fost modificată și atunci s-a cerut de către moștenitori restituirea în natură.

Cred că și în această situație, statul, reprezentat de Ministerul Culturii și Cultelor, a tratat problema cu prea multă lejeritate, motiv pentru care s-a ajuns acum la această dispută mediatică între statul român și Dominic de Habsburg. După părerea mea, în actul de retrocedare, pe lângă dreptul de preemțiune al Ministerului Culturii și Cultelor și obligativitatea ca noul proprietar să mențină obiectivul muzeu timp de trei ani, ar fi trebuit să se prevadă un drept de retenție al statului pentru cel puțin 15 milioane de dolari, bani investiți începând cu 1990în consolidarea și întreținerea Castelului Bran.

În altă ordine de idei, îmi este greu să cred că cineva va oferi pentru Castelul Bran câteva zeci de milioane de euro atâta timp cât este bine știut că în toată lumea întreținerea unui castel și a domeniului care îi aparține este o chestiune deosebit de costisitoare. Cred, de asemenea, că preluarea castelului de către comunitatea brașoveană ar fi fost cea mai bună soluție. Eu cred că era o datorie morală a domnului Dominic de Habsburg să redea acest obiectiv comunității brașovene, dar din păcate banii sunt cei care dictează.

 

Faceți parte din noua echipăde conducere a PSD, având o responsabilitate importantă în domeniul energiei, resurselor și politicilor industriale. Veți pregăti pentru PSD un program economic?

În cadrul PSD, trebuie să mă ocup de politici industriale, energie și resurse. Așa cum se vede, un domeniu complex care a condus în ultima perioadă la multe controverse, dezbateri, luări de poziție, atât în interiorul țării, cât și în exterior. Obiectivul propus al PSD în perioada următoare este obținerea independenței energetice în cadrul unei politici energetice comune cu UE, precum și o competitivitate și o eficiență sporite în acest domeniu. Conform Comisiei Europene, va trebui să ne regăsim și noi într-un plan comun de acțiune care să cuprindă câteva structuri clare, cum sunt creșterea eficienței energetice cu cel puțin 20% până în 2020, folosirea energiilor regenerabile, creșterea cheltuielilor pentru cercetare în domeniul energetic cu până la 50% în următorii șapte ani, finalizarea pieței interne pentru electricitate și gaz și o separare clară între producția și destinația de energie, modernizarea instalațiilor de producție energetică, stoparea privatizării societăților de producție, transport și distribuție până la o nouă reorganizare a pieței energetice europene ș.a.

În legătură cu politica industrială, va trebui împreună cu colegii mei să găsim soluții pentru îndeplinirea unor obiective clare pentru următorii 10 ani ani prin creșterea competitivității produselor românești, stimularea întreprinderilor mici și mijlocii atât prin măsuri fiscale, cât și prin încurajarea administrației locale de a sprijini aceste întreprinderi, calificarea forței de muncă în concordanță și cu cerințele unei piețe concurențiale, protecția mediului – ca factor de stimulare a industriilor nepoluante etc.

 

Recent l-ați invitat pe președintele Traian Băsescu la Brașov pentru a-i expune acțiunile “grupurilor de interese” democrate. Puteți să detaliați?

Aici trebuie să fac o corecție. Demersul nostru nu a fost acela de a arăta președintelui acțiunile „grupurilor de interese“. Parlamentarii PSD de Brașov au inițiat o dezbatere publică mult mai amplă pentru a se găsi soluții viabile pentru salvarea de la faliment a industriei brașovene, și aici ne referim în special la Tractorul, Rulmentul și Nitramonia Făgăraș. La această dezbatere au fost invitați ceilalți parlamentari de Brașov, președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu, miniștrii din Guvern, liderii confederațiilor sindicale, precum și conducerile întreprinderilor încă neprivatizate din Brașov.

Din păcate am constatat că Președinția nu și-a trimis nici un reprezentant, iar din partea Guvernului au particiat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, și președintele AVAS, Teodor Atanasiu, dar doar pentru a se informa, nu și pentru a oferi soluții. Situația la cele trei mari întreprinderi este deosebit de gravă. Societățile se află practic în pragul falimentului, iar Guvernul nu a prezentat până acum un program ferm de relansare a activității. Singura soluție găsită până acum a fost restrângerea activității și disponibilizarea muncitorilor. Am dorit să le semnalăm încă o dată factorilor responsabili că de soarta celor trei mai uzine depinde și soarta a mii de oameni și a familiilor acestora.

 

Cum colaborează PSD cu “grupul de la Cluj” și cu Mircea Geoană?

Foarte bine. Nu avem nici o problemă din acest punct de vedere. Faptul că la un moment dat nu am împărtășit aceleași idei cu colegii noștri de la Cluj nu înseamnă că nu ne înțelegem sau nu ne-am înțeles. În fond, suntem un partid democratic în care este permisă libertatea de opinie, fapt ce s-a văzut cel mai bine la congresul de la sfârșitul anului trecut.

Important este ca împreună să formăm o echipă și, dintr-o dezbatere bazată pe argumente, să găsim cele mai bune soluții atât pentru cei pe care-i reprezentăm, cât și pentru partid.

 

PSD a anunțat ca va iniția procedurile de suspendare din funcție a președintelui Băsescu. Care va fi, din punctul dumneavoastră de vedere, finalitatea acestui demers?

Este greu de spus care va fi finalitatea acestui demers pentru că suspendarea președintelui nu depinde în acest moment numai de PSD. Normal ar fi ca Parlamentul să decidă suspendarea președintelui pentru desele sale încălcări ale Constituției. Avem foarte multe argumente și exemple în acest sens pe care le prezentăm și altor partide din opoziție, dar și celor aflate la putere. Dincolo de aceste argumente, doresc să precizez că acțiunea PSD este una constituțională, un demers al unui partid aflat în opoziție, o sancționare a mai multor fapte nedemocratice din partea președintelui. Un lucru este cert, și anume că partidele parlamentare nu mai sunt de acord ca instituția prezidențială să exercite o influență autocratică asupra celorlalte instituții, respectiv Parlament și Guvern.

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 45

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: