Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Gheorghe Bică, comandant al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Craiova

Constantin PREDA

Mafia este o organizație cu o structură dezvoltată, cuprinzând mulți membri, bazată pe o ierarhie interioară, pe disciplină și reguli de comportament “de fier”, care desfășoară o activitate planificată de tip “business” (business like activity), tinzând să pună stăpânire, să monopolizeze anumite sfere ale economiei, îndeosebi în domeniul comerțului, serviciilor, circulației capitalului etc.



Domnule profesor Gheorghe Bică, aveți charismă, aveți fler, aveți experiență și sunteți cotat, pe bună dreptate, ca unul dintre cei mai stilați comisari-șefi din toată Oltenia. Vă rugăm ca, în calitatea dumneavoastră de scriitor (ați publicat peste 20 de cărți și tratate de specialitate), de comandant al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Craiova și de decan al Facultății de Drept, să enumerați, succint, caracteristicile și modalitățile de manifestare a criminalității organizate.

Numărul crimelor, în toate statele lumii, s-a mărit în ultimii ani. Această ascensiune rapidă a criminalității, în general, se datorează cu precădere agresiunilor determinate de crima organizată și, astfel, este foarte greu, dacă nu imposibil, să se facă statistici referitoare la acest fenomen.

Multe țări europene nu dispun de informații demne de a fi luate în considerare și, în general, statisticile privind criminalitatea conțin numai informații de bază ale crimei organizate. Când se face o evaluare a nivelului la care a ajuns crima organizată, autoritățile judiciare și forțele de securitate se confruntă cu ideea că, în prezent, este practic imposibil să se facă o distincție clară între crima organizată și crimă, în general. Autorii crimei organizate și-au depășit sferele clasice de acțiune, incluzând în repertoriul lor și infracțiuni minore. Această situație este dificilă și datorită faptului că fenomenul crimei organizate nu poate fi definit atât de ușor. Unele țări au formulat definiții ținând seama de activitatea practică, dar acestea diferă de la o țară la alta. Există preocupări pentru stabilirea unei definiții legale care să fie folosită în legislația națională și internațională. Pentru aceasta, însă, trebuie să se studieze parametrii și posibilele semnificații ale crimei organizate și este necesar, de asemenea, să se aibă în vedere împrejurările în care este posibilă extinderea și dezvoltarea acesteia.

Crima organizată reprezintă acel tip de criminalitate care presupune existența unei organizații stabile, cu o ierarhie bine structurată și respectată, alcătuită din indivizi disciplinați asociați în scopul comiterii de fraude.

În prezent, țările europene oferă condiții favorabile deosebite pentru grupările care doresc să se specializeze pe crima organizată și, de asemenea, pentru extinderea geografică a crimei deja existente atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, precum și pentru infiltrarea acesteia în alte zone ale lumii, între care și Europa de Est. Toate acestea înlesnesc apariția și ascensiunea rapidă a acestui flagel extrem de periculos.

 

Tot mai frecvent, personalități politice și juriști de renume internațional își manifestă îngrijorarea în legătură cu riscul major pe care îl reprezintă crima organizată pentru însăși ființa organizațiilor și a instituțiilor democratice. Ce este de făcut?

Capacitatea de coordonare, specializarea și experiența antreprenorială permit organizațiilor criminale să ofere pe piață bunuri și servicii ilicite la prețuri care permit ca astfel de activități să devină extrem de profitabile. Sumele astfel obținute sunt supuse, în general, unui proces de reciclare, reinvestire în sistemele economice și financiare legale, urmărindu-se să se asigure liderilor acestor organizații respectul și considerația necesare menținerii unei aparente onorabilități, să diminueze, pe cât posibil, riscurile represiunii și să controleze sfera activităților în care se implică. Întrucât dispun de mai multe lichidități decât întreprinzătorii legali, pe care îi pot ține sub control prin intermediul competiției și violenței, organizațiile criminale au capacitatea de a-și subordona importante domenii de activitate, acționând ca un virus capabil să afecteze grav economia mondială. În multe state, prin forța banului, crima organizată a reușit să controleze activitatea sindicatelor și să capete o puternică influență politică.

Criminalitatea organizată reprezintă solidaritatea spontană, brutală și organizată care-i unește pe toți indivizii și toate păturile sociale înclinate să-și câștige existența și să-și asigure bunăstarea, nu prin muncă, ci prin fraudă, violență și alte acte ilicite, nesocotind statul, legile și organele administrative.

 

Poate participa crima organizată la luptele electorale? Poate fi ea transformată din instrument politic în forță politică?

Diferența dintre vremurile mai vechi și epoca actuală constă în faptul că, de la începutul secolului XX și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, raporturile dintre crima organizată și oamenii politici se bazau pe anumite înțelegeri tacite.

Astăzi, însă, crima organizată participă deschis la luptele electorale, transformându-se din instrument politic în forță politică. Din nefericire, toate aceste lucruri oribile se petrec în mijlocul unei indiferențe generale, ca și cum ele s-ar întâmpla într-un alt loc și nu ar afecta, în vreun fel, interesele popoarelor. Un văl de nepătruns continuă să acopere mișcările din umbră ale crimei organizate în goana după profituri fabuloase. În climatul corupției și al politicianismului, în jocul ascuns al unor interese tentaculare vizând cercuri înalte atinse de profituri uriașe, toate anchetele întreprinse, periodic, de diferite comisii și comitete, de organe oficiale sau instituții particulare rămân simple paleative, ceea ce explică reactivarea și perfecționarea metodelor de lucru ale grupărilor criminale.

Crima organizată, privită din interiorul său, constituie o lume logică, rațională, funcțională și implacabilă. Mult mai logică, rațională și mai implacabilă decât însuși statul. Ca urmare a ignoranței și superficialității guvernamentale, uneori se ia apărarea protagoniștilor criminalității organizate împotriva acestui stat. Crima organizată este fascinantă prin ceea ce poate reprezenta ca raționalitate statală.

Ca sistem economic, aceasta este amestecată, întotdeauna, în diverse activități ilicite deosebit de fructuoase și susceptibile de a fi exploatate metodic; ea face parte dintr-o lume în care conceptul de individualism tinde să se dilueze în avantajul ideii de apartenență. Cetățeanul, cu drepturile și îndatoririle sale, cedează locul în fața clanului, a grupului de fideli sau clientelei. Crima organizată, în acest context, apare ca un model de mare viitor. Ea este un sistem al puterii, o articulație, o metaforă și o patologie ale acesteia, în același timp. Ea se poate substitui statului în acele teritorii în care acesta este, în mod nepermis, absent. Conținutul politic al activităților crimei organizate oferă, fără îndoială, o soluție alternativă la democrație. Dar foarte puțini percep azi, la justa lui valoare, semnalul periculos pe care îl reprezintă crima organizată pentru democrație. În esență, termenul de crimă organizată este folosit pentru denumirea multitudinii de grupuri de infractori, structurate în ideea înfăptuirii unei activități infracționale conspirate și constituite, având ca principal scop obținerea unui profit și care își mențin poziția prin folosirea violenței, coruperea oficialităților publice, prin șantaj sau prin acțiuni aparent legale, dar urmărind scopuri infracționale.

 

Cum sunt văzute, în concepția INTERPOL, marile organizații criminale?

În concepția INTERPOL, organizațiile criminale pot fi împărțite în următoarele grupe: familii de tip mafiot, organizații profesionale, organizații criminale formate pe criterii etnice, organizații teroriste internaționale, organizații specializate în spălarea și reciclarea banilor.

Organizațiile de tip mafiot se caracterizează printr-o ierarhie internă severă, compusă din grupe cu anumite funcții specializate și cu o structură de autoapărare cristalizată. Prin extindere și multiplicare, crima organizată se manifestă deja ca un fenomen internațional. Forța și imensele resurse de care dispun aceste grupuri i-au determinat pe unii criminologi să considere că asistăm la nașterea unei noi puteri în stat, respectiv crima organizată.

Organizațiile criminale constituite pe teritoriul unei țări își formează, de regulă, legături cu indivizi afaceriști sau chiar grupări din alte țări, dispuse într-o anumită zonă geografică, își internaționalizează acțiunile criminale după anumite strategii bine conturate. Estorcarea forței de muncă, traficul de droguri, jocurile de noroc, camăta, omorul la comandă, corupția etc. reprezintă capitalul de bază al organizațiilor criminale, profiturile fiind canalizate spre alte afaceri legitime prin sisteme complicate de spălare a banilor.

În orice grup criminal bine structurat, ordinele coboară prin filiera de comandă, iar profiturile urcă în sens opus. În multe state, crima organizată constituie “cancerul perfid” care vlăguiește puterea societății, amenință integritatea guvernelor, determină creșterea taxelor care se adaugă la prețul mărfurilor, periclitează siguranța cetățenilor, a agenților economici aflați în competiție, controlează prin forța banului sindicatele, are o puternică influență politică și economică prin infiltrarea în diferite afaceri legale.

 

Care este cea mai rentabilă sursă de venituri pentru astfel de acțiuni?

Categoric, cea mai rentabilă sursă de venituri a acțiunilor criminale organizate este comerțul cu narcotice, din care se obțin 80 la sută din veniturile totale ale întregii activități. Îmbinând teroarea cu metodele moderne de afaceri, organizațiile criminale din domeniul narcoticelor creează imperii ilegale din care se încasează venituri ce depășesc, deseori, pe cele ale unor corporații multinaționale, angrenează în activitățile lor un personal numeros și beneficiază de serviciile intelectuale ale unor chimiști, specialiști în mijloace-radar, experți în economie, tehnică modernă a comunicațiilor și computerizare, de pe toate continentele. Profitul anual obținut din comerțul cu narcotice, la scară mondială, este apreciat la peste 15 miliarde de dolari. El este, astfel, echivalent, după unele statistici, cu produsul intern brut al unor state ca Peru și Maroc!

Publicat în : Interviu  de la numărul 45

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: