Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Occident vs. Islam: globalizarea războiului sau a păcii?

dr. Melania DRĂGHICI

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Globalizarea reprezintă atât factorul dominant, cât și forța socială motrice a timpurilor noastre, fiind caracterizată de o integrare competitivă a sistemelor economic, comercial, comunicațional și cultural, care depășește frontierele statelor naționale și sintetizează relația timp-spațiu, în ceea ce Manuel Castells numește “spațiul curentelor”, interacțiunea intensă, într-un “timp real”, a unor grupuri sociale dispersate geografic.



lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">În vreme ce consecințele materiale și structurale ale globalizării corespund anticipărilor teoreticienilor, mișcările sociale și culturale generate nu respectă modelul secular de organizare socială, aflat într-un continuu progres rațional și evolutiv. Ceea ce nu a anticipat teoria Iluminismului (promotoare a secularizării și liberalismului) este gradul neașteptat de slăbiciune și fragmentare, atât de evident printre mișcările sociale seculare contemporane, inspirate de curentul iluminist, care încearcă din răsputeri să se opună polarizării și insecurității generate de logica hiper-competitivă a neo-liberalismului global.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Fenomenul globalizării este mult mai anomic decât au anticipat teoreticienii, terorismul global și megaspectacolul mediatic provocat de acesta fiind posibile datorită accesului facil al unor grupări și indivizi la tehnologii de distrugere în masă, care anterior aveau un caracter restrictiv, accesibile acum printr-o simplă accesare a Internetului.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Într-o interpretare distorsionată a teoriei lui Andrew Feenberg, referitoare la reconstrucția și democratizarea tehnologiei, grupările teroriste caută tehnologiile de distrugere în masă deținute în trecut de un stat sau preiau controlul asupra rutelor de transport în comun și de comunicare în masă, cum ar fi liniile aeriene și poșta, și le transformă în arme de distrugere în masă, respectiv în arme de terorizare în masă. În aceasta constă ambivalența globalizării, care unește, dar și dezbină indivizii, producând interacțiuni și excluderi sociale care conduc la dezbinarea civilizațiilor lumii, în încercarea de a le unifica.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-ansi-font-size: 12.0pt">Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au forțat regândirea globalizării, democrației și securității demonstrând că nivelurile global, național și local se intersectează în lumea contemporană. class=Typewriter> style="FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-ansi-font-size: 12.0pt">11 septembrie 2001 a reprezentat un eveniment global, care a afectat o lume interconectată, dar conflictuală, un eveniment mediatic prin care s-a propagat teroarea și prin care s-a demonstrat lumii întregi vulnerabilitatea epicentrului capitalismului global, într-o lume cu mijloace globale de comunicare, o societate a spectacolului în care întreaga lume privește și participă la evenimentele “satului global class=Typewriter> style="FONT-FAMILY: ''; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-ansi-font-size: 12.0pt">” class=Typewriter> style="FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-ansi-font-size: 12.0pt"> al lui Marshall McLuhan.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">În mod hotărâtor, 11 septembrie 2001 a arătat că globalizarea reprezintă o realitate definitorie a timpurilor noastre atrăgând atenția asupra naturii complexe și imprevizibile a unei lumi interconectate la nivel global și asupra paradoxurilor și consecințelor indirecte ale dinamicii multidimensionale a globalizării.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Mai mult, 11 septembrie 2001 accentuează, în mod paradoxal, cum aspectele pozitive ale globalizării, mai ales tehnologia modernă, pot fi folosite într-un mod distructiv de globalizant, precum Adorno și Horkheimer semnalau în “dialectica iluminării”, prin care rațiunea, știința, tehnologia și alte instrumente ale progresului iluminist se transformă în opusele acestora în mâinile fascismului german și ale altor grupări socio-politice opresive.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Globalizarea include o logică neo-liberală a omogenității pieței și bunurilor, hibridizare, dar și conflicte între corporații, națiuni și culturi, Benjamin Barber, în lucrarea sa “McWorld vs. Jihad”, reușind să surprindă atât elementele omogenizante, cât și cele conflictuale ale acestui fenomen. Barber divide lumea în forțele globalizării, moderne, omogene, occidentalizate, seculare, controlate de corporații multinaționale, opuse forțelor pre-moderne, fundamentaliste, tribale, care au declanșat “Jihad”-ul împotriva Occidentului și modernității.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Conform acestuia, dualismul globalizare-fundamentalism este cel mai bine exprimat de gruparea fundamentalist-islamică Al-Qaeda, care reprezintă simbolul negativ al globalizării și al folosirii deviate a tehnologiei, imaginea în oglindă a “McWorld”, care luptă pentru a-și impune propria ideologie și interpretare a tradițiilor, dorind să creeze o lume a sa. Așa cum Al-Qaeda visează să impună în lume un Islam radical, pre-modern, distrugând civilizația infidelă a Occidentului, la fel McDonald’s încearcă să distrugă obiceiurile locale și tradiționale culinare și să le înlocuiască cu un meniu global și universal.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Modelul lui Barber reprezintă o simplificare vulgară a fragmentărilor lumii în civilizații și a conflictelor dintre acestea fără a pretinde că exprimă contradicțiile dintre Occident și “Jihad”, subliniind însă paradoxurile și limitele unei globalizări a conflictelor, în opoziție cu dualitatea armonizantă a lui Thomas Friedman, care sugerează că modernismul capitalist și valorile tradiționale ale unei civilizații sunt părți integrante ale globalizării. Sintetic vorbind, Friedman face o apologie a victoriei capitalismului și globalizării, în vreme ce Barber subliniază contradicțiile și tensiunile dintre capitalism și democrație în cadrul Noii (Dez)ordini Mondiale, atât prin opoziția antidemocratică a “Jihad”-ului, cât și prin asaltul mondial al lui “McWorld”.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Sfârșitul Războiului Rece a generat o nouă dinamică a conflictului global, ca urmare a vidului creat de colapsul sistemului bipolar internațional și a faptului că globalizarea este un fenomen inevitabil, caracterizat de împărțirea lumii după falii religioase și civilizaționale care „pare să localizeze societatea contemporană într-o epocă a violenței culturale și etnice”. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Astfel, resurgența curentului religios, în special a Islamului, prevestește o revoltă împotriva modernității, globalizării și chiar împotriva concepțiilor laice. Globalizarea definită ca „integrarea inexorabilă a piețelor, statelor-națiuni și a tehnologiilor la un nivel nemaiîntâlnit, care permite indivizilor, corporațiilor și statelor să ajungă în lume mai departe, mai repede, mai în profunzime și mai ieftin” a fost mai degrabă un eufemism pentru „răzbunarea istoriei”.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Cel de-al treilea mileniu a debutat sub spectrul unei ciocniri a civilizațiilor, în concordanță cu accentul pus de Samuel Huntington pe importanța culturii în politică și în special în procesul democratic, deși conceptul de civilizație, în accepțiunea sa, are mai degrabă legătură cu identități împărtășite de grupuri mari de oameni (“super-triburi”) decât cu diferențe culturale extinse, cum ar fi incompatibilitatea unor “sisteme de valori”. Pentru mulți dinte noi, atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au confirmat semnalul de alarmă tras de Huntington, și anume că lumea “se află pe punctul unui război global între civilizații fără câmpuri de bătălie și frontiere”.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">De menționat că identificarea “civilizațiilor” ca diviziuni bazale ale umanității reprezintă o teorie care are drept fundament analizele elaborate de antropologi precum Oswald Spengler sau Arnold Toynbee și e definită prin concepte precum “colonialismul occidental” sau civilizația lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">“ lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">modernă și tehnologică”.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Samuel Huntington descrie atacurile de la 11 septembrie 2001 ca o “lovitură a unui grup fanatic la adresa societăților civilizate în general”, subliniind că, chiar dacă “unii occidentali... au argumentat că Occidentul nu are probleme cu lumea islamică, ci doar cu extremiștii islamici, 1400 de ani de istorie demonstrează contrariul... Problema majoră a Occidentului nu este reprezentată de fundamentalismul Islamic, ci de Islam, o civilizație diferită a cărei lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">« lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">predilecție spre violență lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">» lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">este depășită doar de <%China”.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Cauzele acestui conflict civilizațional, în accepțiunea lui Huntington: Islamul reclamă superioritatea propriei culturi religioase, în vreme ce Occidentul crede în universalitatea unei culturi democratice și seculare, pe care dorește să o răspândească pe întreaga planetă.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Deși modelul conflictual al lui Huntington pare să câștige teren în noua luptă globală împotriva terorismului, omogenizarea și universalizarea forțată, atât a Islamului și a Occidentului, cât și a celorlalte civilizații pe care le prezintă generează inconstanțe în analizarea cauzelor generatoare ale unor conflicte regionale, artificial caracterizate drept “ciocnire a civilizațiilor”.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">Samuel Huntington oferă un model explicativ prea sintetic cu privire la contradicțiile și conflictele din și dintre Occident și Islam. Ambele lumi sunt fragmentate de secole în state-națiuni aflate în competiție, grupări etnice, fracțiuni interconfesionale și alianțe complexe, care au generat conflicte violente și care continuă să divizeze geografic, politic, ideologic și cultural civilizațiile lumii.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">În ceea ce privește lumea islamică, în prezent ne situăm pe un teren controversat, caracterizat de tentative de mobilizare a formelor moderate ale islamului în scopul contracarării influenței crescânde a fundamentalismului islamic, a culturii jihadiste sinucigașe antioccidentale, promovată de Osama bin Laden. Astfel, modelul binar huntingtonian cu privire la conflictul inexorabil dintre Occident și Islam trebuie coroborat cu o analiză lucidă a conflictului intern din lumea islamică, referitor la definirea rolului religiei în viața societății, într-o lume contemporană globalizantă.

class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-bidi-font-family: ''">De asemenea, acest balans contrabalansează importanța acordată de către civilizația occidentală angajării într-un dialog productiv și mutual benefic cu civilizația islamică, referitor la religie și modernitate. Ipoteza că aceste conflicte dintre civilizații sunt inexorabile poate foarte bine să descrie trecutul istoric și pericolele prezente, dar nu ajută la crearea unui viitor mai bun. class=Typewriter> lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-bidi-font-family: ''">

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">De menționat că populația occidentală a devenit o minoritate într-o lume pe care nu va putea s-o domine pe vecie. De aceea „modernizarea” nu trebuie să se identifice cu “occidentalizarea”, ci să reprezinte renașterea multiculturalismului, respingându-se ideea că Occidentul este centrul universului – o “abordare ptolemeică a istoriei” și “o vanitate, larg răspândită și parohială, care proclamă civilizația occidentală drept civilizația universală a lumii”. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Samuel Huntington declară că este necesar să acceptăm că fiecare civilizație deține un rol egal într-o lume inevitabil “multipolară și formată din mai multe civilizații”, avertizând în același timp Occidentul în ceea ce privește lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">“ lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">pretextul universalismului” care neîncetat îl angajează lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">“ lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">într-un conflict cu alte civilizații, în special cu civilizația islamică și cu China”. Fără a se pronunța pentru o occidentalizare a “restului lumii”, Huntington afirmă că civilizațiile care tind să se constituie în imitații palide ale Occidentului trebuie să-și “redescopere“ propria identitate în noua ordine mondială.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Islamul, cea mai nouă dintre religiile cu caracter universalist, însă și cea mai îngrijorător de tradiționalistă, care nu și-a definit încă vastele sale frontiere și ale cărei forme sunt cel puțin la fel de variate ca numeroasele secte ale creștinătății, se află sub o presiune extraordinară, în special în acele state și regiuni în care practicarea acestui cult este de factură conservatoare, numeroși factori culturali și sociali, justificați religios, bântuind heartland-ul lumii musulmane.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Situația este atât de înfricoșătoare încât ridică întrebarea dacă mai există vreo urmă de speranță ca civilizația islamică să se poată adapta cerințelor unei epoci globalizante a secularismului și societății consumiste. Dacă acceptăm varianta unui Islam moderat, atunci această speranță există, cu condiția ca schimbarea să se producă atât în inima, cât și la frontierele lumii islamice. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Musulmanii s-au întors spre fundamentalism în fața unor destine în derivă și a unui nivel de trai la limita sărăciei. Pentru oamenii săraci și mai puțin educați, sau/și educați în școli fundamentaliste (madrassas), cu perspective limitate de a-și găsi un loc de muncă, care să le asigure inserția socială, de exemplu să se căsătorească, să-și întemeieze o familie și un cămin, religia reprezintă un refugiu, mijloc de exprimare a nemulțumirilor și frustrărilor, dar și asistență socială.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'"> style="mso-tab-count: 1">         Astfel de persoane își găsesc consolarea și un sentiment de apartenență la un grup social în moscheile fundamentaliste, unde pot descoperi demnitatea în virtutea și devotamentul religios.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Aproape în toate țările musulmane există organizații fundamentalist islamice care promovează și o ideologie antioccidentală, membrii și simpatizanții acestora reprezentând un sol fertil pentru grupările teroriste. De exemplu, Al-Qaeda, gruparea teroristă care a devenit port-stindardul fundamentalismului islamic, propovăduiește o ideologie wahhabistă bazată pe identificarea “infidelilor” în civilizația occidentală seculară, militând pentru declanșarea “războiului sfânt”, până la sacrificiul suprem și prin orice mijloace, împotriva Occidentului. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Islamul este o religie plină de viață, dinamică, vibrantă, cu un potențial extraordinar, aflată într-o permanentă schimbare datorată, mai ales, contactului, din ce în ce mai acut, cu alte religii și ideologii politice, aspect de natură să genereze reacții contradictorii, de la acceptarea dialogului interconfesional sau civilizațional până la respingerea acestuia și apelul la tradițiile începutului, în scopul prezervării unei identități religioase care se simte asediată.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Această dilemă a Islamului, și nu numai, între doctrina identitară represivă și sublima aventură a promovării credinței în lume, reprezintă una din principalele probleme strategice ale civilizației islamice contemporane, alături de redefinirea rolului socio-economic al femeii în societate și de acceptare a secularismului occidental globalizant.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Având în vedere concepția lui Fukuyama că globalizarea este încarnarea unor valori sociale constructive precum raționalismul, eficiența, abundența materială și a valorilor democratice liberale, de ce fundamentalismul islamic, ca formă de protest politico-religios împotriva modernității, luptă împotriva globalizării?

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Pe de altă parte, dacă grupările fundamentalist islamice sunt retrograde și reacționare, vestigii ale trecutului, inspirate de valorile patriarhale ale secolului al VII-lea, susținute în special de grupurile marginalizate și sărace, atunci de ce sunt prezente, în mod covârșitor, în centrele urbane și industriale și nu în comunitățile rurale, reușind să recruteze persoane educate, absolvenți de studii superioare și chiar femei din statele majoritar musulmane?

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Pentru a plasa civilizația islamică într-un context global, teoria “naționalismului etnic reactiv” al lui Immanuel Wallerstein este foarte utilă. Prin promovarea ipotezei că mișcările sociale anti-imperialiste reprezintă o combinație dialectală a noilor identități, apărute ca reacție la emergența sistemului mondial, naționalismul etnic reactiv explică modul în care oamenii inventează concomitent noi identități pentru a contesta valorile acumulate, cu greu, din procesele de acumulare ale economiei mondiale capitaliste. lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">Dezbaterile referitoare la religia islamică și rolul acesteia într-o lume care devine din ce în ce mai mult globalizantă ridică problema modernității seculare și modalitatea în care aceasta interacționează cu religia islamică, în contact cu care a dezvoltat un puternic curent fundamentalist.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">Opțiunile civilizației islamice în fața tendinței globalizatoare sunt limitate, materializându-se fie sub forma unei rezistențe din interior față de “asaltul neo-colonialismului”, fie prin întemeierea unui modernism de tip islamic printr-o simbioză între tradițiile islamice și modernitate.

lang=EN-US style="FONT-SIZE: 12pt">Provocările globalizării, așa cum sunt ele percepute de promotorii fundamentalismului islamic, pun în pericol moștenirea unică, tradițiile religioase, puritatea lingvistică, instituțiile sociale și chiar identitatea civilizației islamice, mai ales că bipolarizarea Islam-Occident prezintă și conotații teritoriale deoarece religia islamică este un fenomen global care a depășit frontierele tradiționale care au separat odată Occidentul de restul lumii.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 43

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: