Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu în exclusivitate pentru "CADRAN POLITIC" cu domnul DIRK RÜTZE, director general al CAMEREI DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE ROMÂNO-GERMANĂ

Alex TISMANA

style="mso-ansi-language: RO">Camera de Comerț Româno-Germană face parte din rețeaua Camerelor de Comerț germane din străinătate (AHK). Recunoscute de economia germană, fiind partenere ale Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK), AHK-urile sunt reprezentate în peste 80 de țări, având circa 1300 de angajați. Prin serviciile oferite, Camerele de Comerț germane din străinătate contribuie la susținerea firmelor mici și mijlocii, în special în domeniul achizițiilor și al vânzării de produse și servicii.



style="mso-ansi-language: RO">Camerele de Comerț germane din străinătate reprezintă parteneri importanți în promovarea economiei Germaniei peste hotare, atât în ce privește potențialii investitori străini, cât și în ce privește companiile germane dornice de a-și dezvolta propriile rețele de distribuție sau firmele germane care caută locații potrivite pentru producția lor.

style="mso-ansi-language: RO">Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (CCIRG) a fost înființată în data de 7 august 2002 și inaugurată la 5 septembrie 2002. La mijlocul anului 2006, CCIRG număra 350 de membri. Consiliul Director al CCIRG este compus din 12 membri, pe lângă directorul general al Camerei. Președintele CCIRG este dl. Karl-Josef Baum (Metro AG Düsseldorf), iar directorul general este dl. Dirk Rütze. Camera de Comerț Româno-Germană are în prezent 16 angajați.

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-ansi-language: RO">Funcția cea mai importantă a CCIRG este susținerea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii din România și Germania, pentru ca acestea să poată pătrunde mai ușor pe piața germană, respectiv pe cea românească.

style="mso-ansi-language: RO">Serviciile oferite de CCIRG:

style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Căutarea de parteneri de afaceri;

style="mso-ansi-language: RO">Întreprinzătorii mici și mijlocii sunt susținuți în căutarea lor de furnizori, dar și în căutarea de parteneri de desfacere, de asemenea în dezvoltarea relațiilor de afaceri.

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Căutarea și verificarea de adrese de firme, găsirea de potențiali parteneri de afaceri; style="mso-ansi-language: RO">

style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Selectare de personal și preselecție;

style="mso-ansi-language: RO">În special investitorii aflați la început de drum folosesc tot mai des acest serviciu.

style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Informații primare în domeniul juridic, probleme vamale și probleme legate de taxe și impozite;

style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Studii de piață și concepte de marketing;

style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Consilierea firmelor în vederea participării la târguri și expoziții;

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Întâlniri informative, style="mso-ansi-language: RO"> având diferite teme de dezbatere și invitați din domeniul economic, politic și/sau social;

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Activități de lobby style="mso-ansi-language: RO">și cultivarea relațiilor atât cu Guvernul României, cât și cu cel german;

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Întâlniri lunare ale membrilor Camerei, style="mso-ansi-language: RO"> având ca scop principal dezvoltarea relațiilor între firme;

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Discursuri și seminarii, style="mso-ansi-language: RO">desfășurate mai ales în Germania, pentru a evidenția șansele pe care le au investitorii germani în România;

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Elaborarea conceptelor de calificare a personalului pentru investitorii germani;

style="mso-ansi-language: RO"> style="mso-list: Ignore">- style="FONT: 7pt ''">                                 style="mso-ansi-language: RO">Realizarea unui newsletter în limba germană și a unuia în limba română.

 

style="mso-ansi-language: RO">Care este evoluția investițiilor germane în România în ultimii doi ani?

style="mso-ansi-language: RO">- În ultimele 12 până la 24 de luni am observat o schimbare evidentă a calității investițiilor. Constatăm tot mai des că vin în România investitori care fac producție mai pretențioasă din punct de vedere tehnic. Însă tot mai des se pune întrebarea dacă România este interesantă ca locație investițională pentru activități de cercetare și dezvoltare. Ne referim aici la investiția concernului Infineon din toamna anului trecut care a deschis la București un centru important de cercetare. Din câte știm, și Renault intenționează să deschidă un centru de dezvoltare și cercetare în domeniul automobilelor și alte firme mai mici doresc să înființeze centre de cercetare în România. Acest lucru este în avantajul României pe termen mediu, deoarece aceste firme îi leagă pe absolvenții facultăților de profil de România și nu mai e nevoie ca acești tineri să plece să muncească în străinătate.

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO">- Cum vor evolua relațiile economice româno-germane după aderare?

style="mso-ansi-language: RO">- style="mso-ansi-language: RO"> Relațiile economice dintre România și Germania se vor dezvolta și după aderare, așa cum se va dezvolta și economia României. Sigur că Germania va fi în continuare interesată să-și vândă produsele pe piața din România. Însă investițiile străine în România vor fi mai reduse în următorii ani, deoarece forța de muncă din România nu mai este atât de ieftină cum era cu ani în urmă. La aceasta se adaugă faptul că ritmul calificării de personal este foarte lent, iar Guvernul României nu face destule în acest sens, ceea ce va duce la o scădere a investițiilor. Sperăm să nu fie o scădere semnificativă, dar oricum marele boom al investițiilor a trecut.

style="mso-ansi-language: RO">În prima jumătate a anului în curs Germania a exportat produse în valoare de 3 miliarde EUR în România, însemnând un plus de 21% față de aceeași perioadă a anului trecut. Exporturile României către Germania au crescut cu 25%, atingând valoarea de 1,9 miliarde EUR. Cele mai importante produse exportate de Germania în România sunt autovehicule și componente auto. Primul loc în lista exporturilor României către Germania îl ocupă produsele de îmbrăcăminte (21% din exporturile către Germania).

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO">- Ce domenii de investiții preferă investitorii germani în România? Se vor reorienta aceștia spre alte țări europene, dacă nu vor găsi aici condiții favorabile?

style="mso-ansi-language: RO">- style="mso-ansi-language: RO"> România este una din multele țări în care există oameni harnici și forță de muncă ieftină în comparație cu Germania. România concurează din acest punct de vedere cu China, cu Ucraina și, dacă vreți, cu mai mult de jumătate din populația globului. De aceea este important ca România să-și etaleze posibilitățile nu numai prin publicitatea pe care și-o face în rândul investitorilor, dar mai ales printr-o politică educațională inteligentă, pentru a avea pe termen mediu oameni, personal la dispoziție care să fie interesanți pentru investitori. Până acum România era interesantă pentru că salariile erau la nivelul celor din China, poate puțin mai mari; pe termen mediu însă acest lucru se va schimba. Forța de muncă din România se scumpește. Guvernul trebuie să ia măsuri prin educație, prin calificarea oamenilor, pentru ca să nu se ajungă să existe doar personal ieftin necalificat, ci mai ales să existe forță de muncă cu înaltă calificare, care să-și demonstreze competențele în domeniul pe care îl reprezintă, deosebindu-se astfel de mâna de lucru ieftină.

style="mso-ansi-language: RO">Domenii de investiții concrete vedem în prezent în electronică, electrotehnică, prelucrarea metalelor și desigur domeniul call-center, apoi în domenii de dezvoltare precum informatică, software, poate cândva în viitor și biotehnologie, de asemenea în domeniul cercetării.

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO">- Care sunt schimbările la care vă așteptați o dată cu intrarea României în UE?

style="mso-ansi-language: RO">- O problemă pe care o vedem în următorii 2-3 ani este că disputa dintre Guvern și Președinție va continua, respectiv se va mai pierde un an în care vor avea loc lupte pentru putere și divergențe la nivelul puterii de stat. Acest lucru este regretabil și poate duce la nesiguranță în rândul investitorilor străini. Camera de Comerț Româno-Germană este convinsă că economia românească are nevoie de un guvern puternic, de o evoluție politică cu structuri politice stabile. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ne temem că România poate păși pe urmele Ungariei, unde creșterea economică la 2-3 ani după aderare nu este cea așteptată și unde stabilitatea politică, după cum am văzut nu de mult, nu este suficientă pentru a fi atractivă pentru investitori.

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO">- Ce părere aveți despre calificarea forței de muncă din România?

style="mso-ansi-language: RO">- style="mso-ansi-language: RO"> Dacă în urmă cu doar câțiva ani România era vizată mai ales de investitori din domeniile de producție în lohn, cum ar fi domeniul textil, în ultima vreme au venit în țară tot mai mulți investitori reprezentând domenii tehnice avansate. Acest lucru aduce cu sine și schimbări structurale pe piața muncii, unde se constată o lipsă a personalului calificat. Infineon de exemplu a deschis în București un centru de cercetare unde vor lucra circa 500 de persoane cu înaltă calificare. Siemens VDO are angajați la Timișoara 1200 de ingineri specialiști în domeniul IT.

style="mso-ansi-language: RO">Deschiderea pieței muncii pentru România și Bulgaria începând cu 1.01.2007 este dorința ambelor țări. Germania mai are rezerve în această privință, deoarece în Germania rata șomajului este în prezent destul de ridicată. Desigur că firmele germane sunt interesate de forța de muncă cu înaltă calificare din cele două țări. Germania are nevoie de ingineri, de specialiști în IT, în general de personal calificat. În domeniul forței de muncă necalificate Germania are suficiente resurse, de aceea guvernul german se gândește să mai amâne deschiderea pieței muncii.

style="mso-ansi-language: RO">Un alt aspect important este următorul: nici România nu ar trebui să fie interesată de o deschidere completă a pieței muncii, tocmai pentru că ea însăși suferă în prezent de lipsa personalului calificat. Investitorii germani din România se plâng tot mai des că nu găsesc suficient personal calificat. Există deja un mare deficit, iar, dacă prin deschiderea pieței muncii în străinătate părăsesc țara tocmai oamenii calificați, fie că e vorba de ingineri sau de alte calificări, economia României va suferi o mare pierdere. Pe de altă parte, sistemul educațional din România nu formează suficient personal calificat pentru cererea de pe piața internă.

style="mso-ansi-language: RO">Subiectul formării profesionale este și în atenția Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (CCIRG). Este o problemă dificilă, mai ales că în ultimii 10-15 ani România nu a investit aproape deloc sau foarte puțin în acest sens. Practic o întreagă generație de români nu a mai beneficiat de calificare, iar acest lucru se va resimți în următorii ani în economia românească. Discuțiile cu Guvernul României pe această temă arată că nu există un plan corespunzător care să echilibreze deficitul existent. CCIRG se va consulta cu firmele germane din România în legătură cu măsurile necesare și va încerca să demareze unele proiecte în domeniul formării profesionale. Aceasta va fi însă doar o picătură într-un pahar cu apă. În lipsa unor măsuri imediate, există pericolul ca economia României să stagneze în următorii 2-3 ani, iar nivelul de trai mediu la nivelul Uniunii Europene va fi mai greu de atins.

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO">- Cum sunt văzuți muncitorii români pe piața muncii din Germania?

style="mso-ansi-language: RO">- style="mso-ansi-language: RO"> Muncitorii români se împart în muncitori calificați, precum medici, ingineri ș.a. și muncitori necalificați. În ultimii 3-4 ani Germania a avut experiențe pozitive și cu muncitorii necalificați veniți din România. Imaginea negativă pe care o avea România s-a schimbat în bine, dar trebuie să fim realiști. Multor germani le este teamă de concurența din Europa de Sud-Est datorită forței de muncă ieftine pe care o aduce. Este vorba de existența oamenilor și de teama existențială, deci nu contează că e român sau bulgar, ci se pune problema unui "dumping salarial". Sperăm să se găsească o soluție rațională și favorabilă tuturor în următoarele luni.

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO"> 

style="mso-ansi-language: RO">- Care sunt principalele realizări ale Camerei de Comerț Româno-Germane în ultimul an? style="mso-ansi-language: RO"> Dar obiectivele CCIRG pentru viitor?

style="mso-ansi-language: RO">- style="mso-ansi-language: RO"> Camera încearcă să se adapteze condițiilor impuse firmelor, pentru viitor vom acorda o importanță deosebită, cum am mai spus, calificării profesionale. În prezent analizăm situația în acest domeniu pentru a vedea care sunt punctele de pornire necesare, care sunt nevoile firmelor noastre membre. Este importantă pentru noi o descriere mai clară a fiecărui sector industrial, dar și de a crea structuri pentru a ajuta firmele mijlocii românești în dezvoltarea lor pentru a ajunge la nivelul celor din Germania și pentru a pătrunde pe piața europeană. Vedem în acest domeniu perspective bune pentru Cameră, în acest scop trebuie să angajăm personal în domeniul calificării de personal.

style="mso-ansi-language: RO">Din luna martie a acestui an, Camera s-a mutat într-un spațiu mai generos, cu mai mulți metri pătrați și mai multe încăperi, am angajat personal și vor urma alte angajări, pentru a putea face față cu succes noilor provocări.

Publicat în : Interviu  de la numărul 43

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: