Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cercetare, dezvoltare și inovare: realități românești față în față cu perspectivele europene

Andreea VASS

style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: ''; mso-fareast-language: RO; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA">Ne desparte mai puțin de o lună de evenimentul crucial al intrării României în Uniunea Europeană. Drumul la care ne angajăm cu toții, începând cu 1 ianuarie 2007, presupune de fapt alinierea la un model politic, economic și social competitiv. Succesul integrării ține, prin urmare, de deprinderea reflexelor de interoperabilitate cu instituțiile europene. Mai mult ca oricând însă, el ține de provocarea creșterii competitivității fiecărui individ și companie în parte în condițiile europene cu standarde ridicate de productivitate, eficiență și nivel de trai.



Performanțe inovative precare

 

Nu mai reprezintă pentru nimeni o noutate că se inovează prea puțin în România, că universitățile noastre produc și transmit cunoaștere tinerelor generații la standarde mult prea scăzute față de performanțele primelor 500 de universități din lume sau că există puține industrii care folosesc în mod intensiv tehnologie nouă. În loc să ne bazăm creșterea economică cu preponderență pe exporturile de automobile, calculatoare, echipamente, produse agricole ecologice, turism sau servicii, noi ne-am axat până acum pe îmbrăcăminte și încălțăminte. Altfel spus, am pus accentul pe valorificarea costurilor reduse ale forței de muncă și ale resurselor primare. Existența acestor ultime industrii, ca de altfel și a celor care susțin securitatea alimentară a națiunii, rămâne perfect justificată, dar politicile noastre investiționale vor trebui să pună accentul pe dezvoltarea industriilor bazate pe tehnologie înaltă și forță de muncă performantă.

La nivelul anului 2005, toate acestea s-au tradus într-o structură a exporturilor net favorabilă tehnologiilor scăzute (54%) și medii (34%), ceea ce reflectă capacitatea redusă a firmelor românești de a inova în scopul dezvoltării produselor și serviciilor noi.

Astfel, 83% dintre firmele românești nu dezvoltă nici un fel de activitate de inovare, 3% dintre firme sunt inovatori strategici, 8% sunt inovatori ocazionali, 4% dintre firme adoptă tehnologii pe care le prelucrează și doar 2% dintre firme implementează noi tehnologii. Răsunetul cazurilor de succes precum cele din domeniul software-ului sau al componentelor de automobile reușesc cu greu să aline amarul realității românești.

 

Dominația sectorului public

 

Pe ansamblu, performanțele României în domeniul inovării se situează la o treime din media europeană (38% în anul 2005), cu tendințe ușoare de regres față de anul precedent lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- relevă rezultatele celei de-a cincea ediții a European Innovation Scoreboard (12 ianuarie 2006). Capacitatea noastră de a inova este limitată în principal de dificultățile legate de capitalizarea și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, formarea profesională continuă, creșterea ponderii capitalului nou în PIB, cheltuielile publice și private cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), subvențiile publice pentru inovare, exporturile de produse high-tech, precum și de ponderea cheltuielilor cu tehnologiile comunicațiilor și a informațiilor în PIB.

style="mso-fareast-language: EN-US">România s-a angajat să atingă un nivel al cheltuielilor totale (publice și private) pentru cercetare și dezvoltare de 1% din PIB până în anul 2007. Fondurile publice pentru acest domeniu au crescut față de anii trecuți, atingând un nivel de 0,38% din PIB în anul 2006. Cheltuielile private au fost în ultimii ani aproximativ egale cu cele publice. Totodată, se prevede o creștere a fondurilor publice alocate pentru CDI, astfel încât în anul 2007 să se atingă 0,56% din PIB, iar în anul 2010 acesta să ajungă la nivelul de 1% din PIB. Ținta de 3% din PIB lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- din care 1% fonduri publice naționale și 2% fonduri private - vizează anii 2013-2015.

În România, activitatea de CDI acoperă la ora actuală peste 50 de domenii științifice și tehnologice. Peste 60% continuă să se desfășoare în sectorul public. Multiplele cauze ale înclinației și forței reduse de inovare a companiilor românești sunt greu de surmontat pe termen scurt, în ciuda vitezei de reformare a mediului de afaceri - în funcție de care Banca Mondială ne plasează pe locul doi în lume în anul 2006.

lang=IT style="mso-ansi-language: IT">Mai întâi lang=IT style="mso-ansi-language: IT">, veniturile personale sau familiale constituie principala motivație pentru a iniția o afacere pe cont propriu. Dorința de a aplica în practică o idee deosebită, o experiență profesională proprie abia dacă atinge 2% din totalul factorilor motivanți, ne relevă un studiu recent al Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. Demararea afacerilor cu preponderență în alte domenii decât cel al propriei profesii nu este benefică din perspectiva profesionalismului și a capacității de a fi în topul firmelor de profil. Acest dezavantaj este contrabalansat însă de faptul că o mare parte a întreprinzătorilor sunt persoane cu studii superioare și cu vârste cuprinse între 26 și 55 ani, respectiv persoane mature, cu capacitate de a se informa și de a învăța.

În al doilea rând, România se situează printre țările cu o foarte slabă reprezentare a tinerilor în afaceri. Acordarea unor șanse sporite  tineretului de a se lansa și de a-și utiliza capacitățile în avantajul țării trebuie privită ca o investiție cu mari șanse de succes. style="mso-fareast-language: EN-US">

În al treilea rând, style="mso-bidi-font-weight: bold">cvasitotalitatea firmelor dețin calculator (peste 97%) și peste 65% sunt conectate la internet. Totuși, deși există calculator în dotare,  un procent de peste 20%, în principal microîntreprinderi din localități mici, declară că nu utilizează calculatorul în activitatea curentă a întreprinderii.

În al patrulea rând, se constată o slabă preocupare style="mso-bidi-font-weight: bold">(sub 1% între IMM-uri) pentru realizarea unui sistem informatic propriu, pentru cercetare științifică sau pentru transpunerea în practică a unor rezultate care nu au mai fost aplicate. Această reticență este style="mso-bidi-font-weight: bold">o caracteristică generală a mediului de afaceri românesc, care evită să se lanseze în cheltuieli mari, optând pentru acumulări succesive, dar acordând prioritate creșterii și abia mai târziu performanței.

Fără a epuiza lista cauzelor slabei capacități de inovare, se poate constata o lipsă de mobilitate a firmelor, în sensul că există puține transferuri de afaceri, puține schimbări de localitate și puține schimbări ale obiectului de activitate. Conservatorismul poate fi interpretat ca un aspect pozitiv din punctul de vedere al șanselor de creștere economică constantă și continuă, dar poate fi nociv din punctul de vedere al managementului schimbării, al adaptării rapide la o nouă conjunctură, precum cea europeană.

În aceste condiții, din punctul nostru de vedere, prioritară rămâne facilitarea conectării firmelor la rezultatele cercetării-dezvoltării prin dezvoltarea culturii antreprenoriale și a inovării, revigorarea cercetării de firmă și întărirea legăturilor dintre comunitatea de afaceri și cea din educație și cercetare. În acest sens, putem utiliza atât instrumentele politicii publice naționale cât și pe cele europene, pe care le voi sumariza mai departe.

 

Dimensionarea alocațiilor pe programe naționale

 

Conform propunerii actuale a Planului Național de CDI pentru perioada 2007-2013, fondurile publice se vor orienta în următorii ani pe 6 programe prioritare: resurse umane, capacități, idei, competitivitate prin parteneriate, inovare și susținerea performanței instituționale (vezi figura 1). Dimensionarea acestora rămâne în competența Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), aflată sub autoritatea Ministerului pentru Educație și Cercetare. Ea se realizează pe baza unor indicatori de prioritate strategică, meniți să evalueze importanța proiectelor. Beneficiari ai Planului Național de CDI pot fi atât institutele naționale de cercetare sau institutele Academiei Române, cât și universitățile, societățile comerciale, ONG-urile ș.a.m.d.

Alocarea investițiilor pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) se va realiza deci în funcție de relevanța științifică, impactul (economic, social, de mediu) și fezabilitatea proiectelor (potențialul de absorbție în producție a rezultatelor CDI). Prin urmare, competiția va constitui cadrul de evaluare a impactului pe termen scurt, mediu și lung a rezultatelor cercetării, dar și a riscului de obținere a rezultatelor scontate, diferențiat, în funcție de tipul cercetării.

 

Evaluarea și monitorizarea derulării programelor

Programele vor fi evaluate la fiecare doi ani de către o entitate independentă, de preferință internațională, iar raportul se va face public prin tipărire și publicare pe site-ul ANCS.

Pentru proiectele de cercetare monitorizarea este continuă, iar evaluarea ex-post se realizează de către o entitate independentă. Nerealizările care depășesc riscurile acceptate prin contractele de cercetare intră în sfera de responsabilitate a echipei de proiect.

Rezultatele evaluărilor se constituie ca date de intrare pentru:

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol">                                      redimensionarea finanțării ulterioare a programului, respectiv a proiectului;

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol">                                      constituirea bazei de date privind stadiul îndeplinirii obiectivelor din planul național de cercetare și fundamentarea următorului plan național de CDI.

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes">Figura 1. Obiectivele strategice și programele de CDI ale României

style="mso-no-proof: yes">în perioada 2007 - 2013

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">OB. 1. lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; COLOR: black; mso-ansi-language: IT">

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; COLOR: black; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">Crearea de cunoaștere lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; COLOR: black; mso-ansi-language: IT">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">OB. 2

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">Competitivitate economică

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">OB. 3.

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">Calitate

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">socială

 

style="FONT-SIZE: 10pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">OBIECTIVE style="TEXT-TRANSFORM: uppercase">leSTRATEGICEALEACTIVITĂȚIIDE CDI

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">Sistem de indicatori pentru

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">evaluarea rezultatelor lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT"> 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; mso-ansi-language: IT"> 

 

style="FONT-SIZE: 8pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-bidi-font-size: 12.0pt">I11,, I12,....I1n

 

style="FONT-SIZE: 8pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-bidi-font-size: 12.0pt">I21,, I22,....I2n

 

style="FONT-SIZE: 8pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-bidi-font-size: 12.0pt">I21,, I32,....I3n

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">01. Resurse umane style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">02. Capacități style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">03. Idei style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">04. Competitivitate prin parteneriate style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">

 

lang=IT style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: IT">05. Inovare style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">06. Susținerea performanței instituționale style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">

 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: FR">PROGRAME ALE PLANULUI style="FONT-SIZE: 10pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'">NA style="TEXT-TRANSFORM: uppercase">țIONAL DE lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-ansi-language: FR"> CDI

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: ''">Σ I1 style="FONT-SIZE: 9pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: ''">Σ I2 style="FONT-SIZE: 9pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: ''">Σ I3 style="FONT-SIZE: 9pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: ''">Σ I4 style="FONT-SIZE: 9pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: ''">Σ I5 style="FONT-SIZE: 9pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

 

style="FONT-SIZE: 9pt; FONT-FAMILY: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-family: ''">Σ I6 style="FONT-SIZE: 9pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt">

 

style="FONT-SIZE: 10pt; COLOR: white; FONT-FAMILY: 'Arial Narrow'; mso-bidi-font-size: 12.0pt">Analize și decizii corective

 

 

 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 


style="mso-no-proof: yes">

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes"> 

style="mso-no-proof: yes">Sursa: Propunerea Planului Național de CDI pentru perioada 2007- 2013, ANCS,octombrie 2006

 

Perspective europene

 

style="mso-bidi-font-weight: bold">Eforturile naționale de CDI sunt semnificativ sprijinite de politicile și programele comunitare.

A. style="mso-bidi-font-weight: bold"> România va participa la Programul-cadru 7 pentru Cercetare-Dezvoltare style="mso-bidi-font-weight: bold"> (inclusiv EURATOM - energie atomică) și la alte programe CDI desfășurate în spațiul european (ex.: EUREKA, NATO, ESF/ EUROCORES etc), pregătind această etapă cu ajutorul Programul "Cercetare de Excelență" style="mso-bidi-font-weight: bold"> (CEEX 2005-2008). CEEX este style="mso-bidi-font-weight: bold">finanțat de la bugetul de stat și promovează creșterea calității, a nivelului de performanță și a competitivității activităților de cercetare. Se dorește inclusiv dezvoltarea parteneriatului între institute CD, universități și întreprinderi, pentru a forma consorții științifice și tehnologice reprezentative la nivel național și internațional.

Programul este structurat pe următoarele patru module:

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-bidi-font-style: italic">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-style: italic">                                      style="mso-bidi-font-style: italic">proiecte de cercetare-dezvoltare complexe style="mso-bidi-font-style: italic"> lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- style="mso-bidi-font-style: italic"> susțin proiecte de anvergură pentru dezvoltarea activității de cercetare, a potențialului uman și infrastructurilor de cercetare realizate în parteneriat național, regional și internațional; style="mso-bidi-font-style: italic">

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-font-style: italic">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-font-style: italic">                                      style="mso-bidi-font-style: italic">dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- style="mso-bidi-font-style: italic"> style="mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-font-style: italic">susține formarea, instruirea, mobilitatea cercetătorilor și creșterea atractivității carierei în cercetare;

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-bidi-font-style: italic">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-style: italic">                                      promovarea participării la programele europene și internaționale de cercetare style="mso-bidi-font-style: italic">;

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-bidi-font-style: italic">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-style: italic">                                      style="mso-bidi-font-style: italic">dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea și certificarea conformității lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- style="mso-bidi-font-style: italic">susține extinderea și îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor specializate în acest domeniu.

B. style="mso-bidi-font-weight: bold"> De asemenea, România participă la Programul pentru Competitivitate și Inovare 2007-2013 style="mso-bidi-font-weight: bold"> (CIP) al UE style="mso-bidi-font-weight: bold">. Acest program comunitar are menirea de a stimula investițiile în inovare. El pornește de la premisa că îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona de transformare a UE în cea mai competitivă economie a lumii, prin stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, necesită desfășurarea de activități economice cu valoare adăugată cât mai ridicată, indiferent de sector. Programul se adresează în mod special IMM-urilor, înlocuind, începând cu 1 ianuarie 2007, actualul Program multi-anual pentru IMM-uri. CIP este structurat pe 3 subprograme specifice: style="mso-bidi-font-weight: bold">

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-bidi-font-weight: bold">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-weight: bold">                                      Programul pentru inovare si spirit antreprenorial;

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-bidi-font-weight: bold">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-weight: bold">                                      Programul de sprijin strategic în domeniul tehnologiilor deinformare șicomunicare (TIC): e-health, e-learning lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- educație eficientă și formare profesională continuă etc;

style="FONT-FAMILY: Wingdings; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-weight: bold">Ø style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Wingdings; mso-bidi-font-weight: bold">                                    Programul "Energie Inteligentă pentru Europa" - structurat la rândul său pe 3 domenii: SAVE - îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea rațională a energiei în construcții și industrie; ALTERNER - promovarea resurselor energetice noi și regenerabile pentru producția centralizată și descentralizată de electricitate, energie termică și integrarea lor la nivel local; STEER - inițiative vizând aspecte energetice legate de transport.

C. Asigurarea absorbției fondurilor structurale pentru domeniul CDI se va realiza prin (vezi tabelul 1 pentru dimensiunea alocărilor financiare):

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol">                                      Programul de pregătire de proiecte CDI în vederea accesării fondurilor structurale - Programul IMPACT (în curs de derulare, cu 600 de proiecte colectate în formă preliminară);

style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol">· style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol">                                      Susținerea Programului Sectorial Operațional: Creșterea competitivității economice lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- axa II: Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare (POS CCE/ Axa II)

D. Pentru asigurarea transferului de tehnologie și coordonarea activităților din acest domeniu la nivel european, România va colabora cu statele membre pentru instituirea unei structuri europene specializate - Consiliul European de Cercetare și Institutul European pentru Tehnologie.

Nu în ultimul rând, a fost înființat Oficiului Român pentru Știință și Tehnologie (ROST) la Bruxelles, condus de dl. dr. ing. astronaut Dumitru Prunariu. Oficiul oferă posibilitatea identificării și dezvoltării parteneriatului științific și tehnic pe termen mediu și lung între cercetătorii și specialiștii români și omologii lor din statele membre UE.

 

Tabel 1. lang=IT style="mso-ansi-language: IT">Fonduri bugetare pentru pregătirea și susținerea participării României la programele comunitare pentru CDI, 2006 - 2010                                   lang=IT style="mso-ansi-language: IT">- Milioane RON-

lang=IT style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: IT"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Total

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">2006-2010

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Programat

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">2006

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Propuneri

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">2007

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Estimări

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">2008

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Estimări

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">2009

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Estimări

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">2010

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Program Cercetare de Excelență

style="FONT-SIZE: 10pt">2.279,6 lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">479,6

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">960

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">840

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">-

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">-

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Programe comunitare (PC6/PC7) style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">1) lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-ansi-language: FR">

style="FONT-SIZE: 10pt"> 

style="FONT-SIZE: 10pt">   426,6 lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">4

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">96,8

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">103

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">108

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR"> 

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">114,6

lang=PT-BR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: PT-BR; mso-bidi-font-style: italic">Program lang=PT-BR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: PT-BR">pregătire participare POS style="mso-bidi-font-style: italic"> - IMPACT

style="FONT-SIZE: 10pt"> 

style="FONT-SIZE: 10pt">250 lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">50

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">50

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">50

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">50

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">50

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">Oficiul de lagătura ROST - Bruxelles lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'; mso-ansi-language: FR">

style="FONT-SIZE: 10pt">5,8 lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">1,4

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">1,1

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">1,1

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">1,1

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR">1,1

lang=FR style="FONT-SIZE: 10pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-style: italic">TOTAL

style="FONT-SIZE: 10pt">2.962,1 style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">

style="FONT-SIZE: 10pt">535,1 style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">

style="FONT-SIZE: 10pt">1107,9 style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">

style="FONT-SIZE: 10pt">994,1 style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">

style="FONT-SIZE: 10pt">159,1 style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">

style="FONT-SIZE: 10pt">165,7 style="FONT-SIZE: 10pt; mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">

style="mso-fareast-font-family: 'Arial Unicode MS'">1) lang=IT style="mso-ansi-language: IT">Fonduri bugetare pentru susținerea participării la programele comunitare CDI:

lang=FR style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold">· lang=FR style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold">                                      Programul-cadru CDI al UE pe perioada 2002-2006- PC6

lang=FR style="FONT-FAMILY: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold">· lang=FR style="FONT-SIZE: 7pt; mso-fareast-font-family: Symbol; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold">                                      Programul-cadru de cercetare al UE pe perioada 2007-2013- PC7

lang=IT style="mso-ansi-language: IT">Fondurile reprezintă contribuția la bugetele PC6, respectiv PC7. Sprijinirea financiară a proiectelor câștigătoare în PC și în alte programme CDI din spațiul european este susținută din bugetulprevăzut pentru Planul Național CDI.

Sursa: Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, 2006

 

Concluzii

 

În final, trebuie subliniat faptul că domeniul CDI nu beneficiază de credite externe sau de fonduri UE în regim de alocări naționale (așa cum se întamplăl, spre exemplu, în agricultură). Accesul la fondurile UE se face exclusiv pe bază de competiție în cadrul programelor CDI din spațiul comunitar. Prin urmare, pentru a mări volumul, calitatea și competitivitatea activităților CDI din țara noastră, în acord cu evoluția și exigențele la nivel european, este extrem de necesară stimularea lor în cadrul firmelor. Cooperareaîntre agenții economici, universități și/sau instituții cu profil în cercetare-dezvoltare-inovare se impune ca axă prioritară, în tandem cu emergența conceptului de "universitate antreprenorială". Dar despre aceasta din urmă vom vorbi cu altă ocazie.

 

 

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 43

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: