Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ceasul regionalizării ticăie în partidele politice

Claudiu PĂDUREAN

Formarea unor grupuri regionale pe baza intereselor comune ale politicienilor din anumite zone ale României a devenit o modă în toate formațiunile politice. Acest fenomen este extrem de vizibil în Transilvania. Grupurile formale sau informale din interiorul partidelor urmăresc să conserve puterea unora dintre lideri sau să le ofere acestora forță în negocierile cu conducerea centrală a formațiunilor. Succesul acestui tip de a face politică poate fi explicat și prin faptul că unui președinte de partid îi este mai ușor să negocieze cu un singur lider regional decât cu 10 lideri județeni, ale căror interese pot exprima uneori rivalitățile locale, de genul celor dintre Timișoara și Arad sau dintre Sibiu și Brașov.



Ioan Rus, deschizătorul de drumuri

 

Tonul a fost dat de PSD. Nucleul dur al grupului de la Cluj din PSD este reprezentat de grupul foștilor miniștri din perioada 2000-2004. Liderul de necontestat este fostul vicepremier Ioan Rus, fost ministru al Administrației și Internelor. Adeptul unui stil de conducere extrem de autoritar, Ioan Rus, care este și președinte al PSD Cluj și vicepreședinte la nivel național al Partidului Social-Democrat, dar, în același timp, și un prosper om de afaceri, a reușit să îi subordoneze pe liderii celorlalte filiale județene din Transilvania în perioada în care deținea portofoliul Administrației și Internelor. În acei ani, prefecții numiți de PSD conduceau și filialele județene ale partidului sau, cel puțin, dețineau funcții de președinți executivi sau de vicepreședinți, în cazul în care șefia filialei era deținută de unul dintre parlamentari. Numai că prefecții erau tot timpul în județ, iar de aceea influența lor era precumpănitoare. Faptul că prefecții îi erau subordonați lui Ioan Rus atât pe linie administrativă, cât și pe linie politică i-a permis acestuia să-și formeze o masă de manevră extrem de disciplinată și foarte utilă în cadrul disputelor dintre diferiții lideri ai PSD. Fostul vicepremier a știut să-și consolideze poziția prin lansarea unor proiecte regionale. Autostrada Transilvania este doar un exemplu în acest sens. Ioan Rus este secondat de fostul ministru al Informațiilor Publice, senatorul Vasile Dâncu. Acesta conduce în prezent Departamentul de Strategie și Reformă din PSD și a fost perceput mereu drept "creierul" care a pus la punct cele mai multe dintre imaginile grupului de la Cluj. Faptul că opinia publică nu a asociat imaginea filialelor PSD din Transilvania și Banat cu cea a baronilor locali i se datorează în mare măsură lui Vasile Dâncu. Și asta în ciuda faptului că în Ardeal numărul baronilor locali era sensibil egal cu cel al baronilor din sudul sau din estul țării. Cel de-al treilea lider al grupului de la Cluj este fostul negociator-șef cu Uniunea Europeană, Vasile Pușcaș. Foarte competent în domeniul eurobirocrației, Vasile Pușcaș a pus în practică un stil britanic de a face politică. El a mizat pe eleganță și pe superioritatea sa intelectuală în relațiile cu cei mai mulți dintre liderii județeni ai PSD, cărora le-a oferit consultanță pentru înțelegerea limbajului complex folosit de instituțiile europene. Grupul de la Cluj din PSD a fost cel care a pus la cale instalarea lui Mircea Geoană în fruntea partidului. Din acest motiv, actualul președinte al Partidului Social-Democrat a ajuns să-și vadă autoritatea partajată cu Ioan Rus în vestul țării. Aceasta poate fi una dintre explicațiile faptului că Mircea Geoană nu este perceput ca omul-forte al opoziției.

 

Ardelenii au decis președinții PNL

 

Exemplul PSD a fost urmat de PNL. Cei 16 lideri liberali din Transilvania și Banat sunt conduși de președintele Consiliului Județean Cluj, Marius Nicoară. Acesta este unul dintre fondatorii grupului financiar al Băncii Transilvania și al holdingului Compexit din Cluj. El are puterea financiară să susțină organizarea reuniunilor regionale ale PNL. Marius Nicoară este secondat de ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, care însă și-a văzut influența mult diminuată în ultima perioadă. Grupul de la Cluj din PNL reacționează doar în situații de criză. Liderii ardeleni și cei moldoveni ai partidului, întruniți în stațiunea clujeană Beliș, au determinat instalarea lui Theodor Stolojan în fruntea PNL. După retragerea acestuia, cei 16 lideri ardeleni s-au reunit la Cluj, la începutul anului 2005, și au adoptat un document prin care îi cereau lui Călin Popescu Tăriceanu să candideze pentru șefia partidului. Cu voturile ardelenilor asigurate, premierul a scăpat de orice emoție legată de competiția internă din partid. În acest an, liderii grupului de la Cluj din PNL au impus sancționarea disidenților din gruparea Stolojan-Stoica-Muscă. Este demn de semnalat faptul că județul Cluj este cel care a dat semnalul formării alianței cu PD. La alegerile din 2004, doar în Cluj și în București liberalii și democrații au candidat pe liste comune. Succesul zdrobitor obținut aici i-a determinat pe liderii locali ai celor două partide să pună între paranteze neînțelegerile dintre ei și să încerce să învingă PSD.

 

Țărăniștii, la guvernare în Banat

 

Modelul este urmat și de liderii PNȚCD. Numai că aici regionalizarea are doi poli. Primul este reprezentat de Timișoara. Primarul orașului, Gheorghe Ciuhandu, este cel mai cunoscut politician din Banat și a preluat șefia PNȚCD în anul 2004. Țărăniștii au obținut un scor electoral foarte bun în regiunea de sud-vest. Dacă Banatul ar fi fost o republică autonomă, PNȚCD ar fi fost principalul partid de guvernare, în loc să fie plasat în afara Parlamentului. Celălalt pol al regionalizării este Clujul. Liderii celor șase filiale din regiunea de nord-vest au adoptat un document prin care cer reorganizarea PNȚCD pe baze regionale. Documentul este și expresia nemulțumirii liderilor de filiale față de inactivitatea conducerii centrale a partidului. PNȚCD și-a consolidat pozițiile în această regiune prin fuziunile cu Uniunea pentru Reconstrucția României și Uniunea Creștin-Socială, dar și prin înghițirea unui puternic grup provenit din PSD, format în principal din lideri ai comunităților neoprotestante. De altfel, electoratul tradițional al PNȚCD, plus comunitățile greco-catolice și neoprotestante, ar putea asigura masa critică ce ar aduce intrarea țărăniștilor în toate consiliile județene din regiune. Acest lucru ar pune partidul în postura unuia dintre cei mai importanți actori politici locali.

 

Microregionalizare în UDMR

 

Ultima formațiune care adoptă modelul regionalist este UDMR. Numai că în Uniune nu se manifestă clivaje între ardeleni și regățeni, ci între secui și maghiarii din județele Transilvaniei unde trăiesc în comunități minoritare. De multe ori, obiectivele radicale ale secuilor diferă de cele ale celorlalți maghiari. De altfel, zona secuimii este singura în care au apărut platforme politice în interiorul UDMR organizate pe baze teritoriale, nu pe baze ideologice. Microregiunea secuiască este reprezentată de președintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, de președintele Consiliului Reprezentanților Unionali, senatorul Gyorgy Frunda și de senatorul Attila Verestoy. Cel mai reprezentativ lider al grupului care îi reunește pe maghiarii din afara secuimii este ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Zsolt Nagy, secondat de vicepreședintele Uniunii, deputatul Kelemen Hunor. Acestei grupări i s-au alăturat șefii filialelor UDMR din județele Cluj, Bihor și Arad. Intenția lor este să se transforme într-o platformă care să forțeze reformarea UDMR la viitorul congres.

Până acum, grupurile regionale din cadrul partidelor politice au fost formate prin afirmarea unei opoziții față de conducerea centrală a partidului sau față de lideri din alte zone ale țării. Tocmai de aceea, nu au apărut grupări regionale în partidele cu lideri-locomotivă. Așa ar fi PD, condus până recent de Traian Băsescu, PRM, condus de Vadim Tudor, sau PC, dirijat de Dan Voiculescu.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 43

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: