Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Lege și dezordine

Mihnea GRAUR

Mai întâi a fost Legea fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată de Legea nr. 169/1997. Apoi a urmat în 2001 Legea nr. 10 supranumită și „Legea Lupu”. Este știut haosul generat de fiecare dintre aceste legi în parte, dar și nenumăratele procese pe care le-au generat. Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției au fost modificate legile precedente, clarificând unele aspecte și bulversând altele.



Punerea în aplicare se dovedește ca de fiecare dată marea problemă. Putem accepta până la un punct ideea că o lege poate avea și părți bune, dar și părți rele, că apar inechități, discriminări și neclarități. Dar e inacceptabil când aplicarea legii nu se realizează în coordonatele firești, iar haosul precedent creat se adâncește într-unul nou care poartă numele Fondul Proprietatea.

În baza Legii nr. 247/2005 a apărut Hotărârea Guvernului nr. 1481/2005, prin care se înființa societatea comercială “Fondul Proprietatea” S.A. cu un capital social la înființare de 14.240.540.675 RON și cu o durată de funcționare de 10 ani cu posibilitate de prelungire. Precizându-se că “Fondul Proprietatea se înființează ca organism de plasament colectiv, societate de investiții de tip închis, astfel cum este definit la art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, și are ca acționar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către persoane fizice în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005, cu modificările ulterioare.”

Termenul-limită de depunere a cererilor de către populație a fost decembrie 2005. Există însă cereri care au fost depuse în baza Legii Lupu, deci de peste 5 ani. Actele se plimbă pe la primării, prefecturi, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, REGISCO S.A., Fondul Proprietatea, așadar, un fel de drumul lung al zilei către noapte sau, dacă doriți, unul dintre cele mai bune exemple de birocrație românească.

Se pare că procesul este întârziat și de lipsa corelării metodelor de evaluare folosite în cazul terenurilor arabile, proprietarii fiind despăgubiți la valori diferite decât în cazul despăgubirilor acordate de stat pentru exproprierile care au loc pentru construirea de autostrăzi, deși terenurile sunt de aceeași categorie!

 

Confirmarea eșecului

  

Cu toate că s-au tras mai multe semnale de alarmă, inclusiv în presă, referitoare la elementele fundamentale pe baza cărora a fost realizat Fondul Proprietatea, nu s-a întreprins nici o măsură de corecție. Iar efectele nu au întârziat să apară.

Recent Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în deja celebrul caz al familiei Radu că Fondul Proprietatea încalcă drepturile omului privind protejarea proprietăților. De asemenea au fost acuzate prejudiciile cauzate de absența prelungită de acordare a unor despăgubiri pentru persoanele care au fost private de bunurile lor restituite prin hotărâri judecătorești, totodată specificându-se că Fondul Proprietatea nu funcționează de o manieră care să compenseze despăgubirea în natură.

Hotărârea CEDO este extrem de importantă. Nu doar că s-a confirmat eșecul unui plan prost gândit, ci a creat un precedent periculos – larga majoritate a celor care vor urma aceeași cale ca familia Radu vor avea câștig de cauză. Este clar ca lumina zilei că o continuare pe această cale ar conduce România spre o situație gravă atât ca imagine, cât și din punct de vedere economic.

Poziția Fondului față de hotărârea judecătorilor de la Strasbourg a fost penibilă, acuzându-se în primul rând traducerea (!), iar referirile la fondul problemei au fost doar de nuanțare a unor paragrafe din cadrul hotărârii CEDO.

 

Departe de finiș

 

Fondul Proprietatea se confruntă cu o mulțime de probleme. Este frânat de evoluția evaluării proprietăților – fără acestea, existența sa fiind practic inutilă, portofoliul de acțiuni este într-o continuă modificare, ceea ce întârzie listarea la bursă. Inițial a fost prevăzut ca până în aprilie 2006 toate societățile Fondului Proprietatea să listeze la bursă un pachet de minim 5% din acțiuni, ceea ce nu s-a întâmplat.

Ca urmare a acestor factori, nici listarea Fondului nu va fi posibil să fie realizată în termenele anunțate, o dată mai realistă fiind 1 ianuarie 2008. Cu toate acestea, nu se mai suflă nici o vorbă despre termene, nu se anunță oficial nimic, lipsa de transparență încercându-se a se compensa printr-o aprigă publicitate TV, pe cât de costisitoare, pe atât de nejustificată, având în vedere nivelul de evoluție a procedurilor.

De altfel, Consiliul Național al Audiovizualului a fost sesizat de către Forumul Civic Român care a cerut interzicerea difuzării spotului video folosindu-se de trei argumente: “1) Cifra reprezentând capitalul social al Fondului Proprietatea (4 miliarde de euro) este falsă; 2) Spotul video “atrage potențiali investitori și proprietari ce urmează a fi despăgubiți”; 3) Fondul Proprietatea se află în numeroase litigii cu o serie de companii care nu sunt de acord cu trecerea lor în portofoliul acestuia.”

 

Portofoliul

 

În portofoliul de acțiuni al Fondului Proprietatea se regăsesc societăți importante – Transelectrica, societățile „Electrica”, Petrom, Romtelecom, Posta Română, CEC, Metrorex, aeroporturi mari (inclusiv Henri Coandă), World Trade Center, Alro Slatina, Loteria Română etc.

Unele dintre acestea sunt deja în proprietate privată, iar altele au fost anunțate la privatizare, dar în condițiile în care situația creată de prelungirea la nesfârșit a incertitudinii legate de viitorul Fondului, și investitorii sunt în expectativă.

Litigiile în care se află Fondul Proprietatea cu societățile care nu sunt de acord cu această preluare persistă și ar fi indicată rezolvarea acestora cât mai rapidă. Sentințele instanțelor de judecată pot fi sau nu de tipul celor luate în cazul S.C. Oil Terminal S.A. Clarificările se impun, așadar, pentru toate părțile.

Deși ideea Fondului Proprietatea nu a fost rea, modul în care decurg procedurile lasă senzația unui fiasco. În mod clar existau mai multe alternative decât cea aleasă. Inclusiv cea enunțată de fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu, care propunea recent alocarea de sume de bani din procesul de privatizare. (Era bine dacă spunea și de ce această cale nu a fost propusă și pusă în aplicare în mandatul de patru ani pe care l-a avut la dispoziție!)

Dar cel mai important este ca o nedreptate să nu fie reparată cu o alta. Este absolut normal să aibă loc retrocedările și – doar acolo unde nu este posibil – să se recurgă la despăgubiri. Însă la fel de normal este ca generația actuală să nu plătească un preț prea ridicat – stabilitatea financiară a României trebuie să rămână un obiectiv, nu doar o vorbă aruncată în vânt, cum pare a fi Fondul Proprietatea: o altă instituție înființată pentru a crea o imagine favorabilă în vederea aderării la UE.

Publicat în : Economie  de la numărul 42

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: