Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Oficial, ne merge bine!

Cristian BANU

“Economia merge mai bine decât vă imaginați”, îi spunea Mugur Isărescu premierului Tăriceanu. Într-adevăr, cifrele oficiale pentru primul semestru întăresc această idee. Economia românească chiar merge bine.



Cifrele

 

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2006 a fost de 136.908,7 milioane lei prețuri curente (RON) în creștere, în termeni reali, cu 7,4% față de același semestru din anul anterior.

Creșterea a fost determinată, în mod semnificativ, de mărirea volumului de activitate și, în consecință, a valorii adăugate brute din industrie (+6,5%), construcții (+16,5%) și servicii (+7,2%), a căror contribuție la Produsul Intern Brut a fost estimată la 83,4%.

Trebuie subliniat faptul că agricultura, cu un aport relativ mic la formarea Produsului Intern Brut (3,8% în PIB în semestrul I 2006), și-a redus volumul de activitate cu 0,4%.

Consumul final efectiv a înregistrat o creștere cu 10,9% în semestrul I 2006 comparativ cu același semestru din anul precedent. Creșterea consumului final individual efectiv al gospodăriilor populației (cu 11,8%) a fost determinată, în special, de majorarea volumului desfacerilor de mărfuri prin comerțul cu amănuntul (+21,5%).

Formarea brută de capital fix (FBCF) a înregistrat o majorare de 11,9 procente, rata de investiție determinată prin raportarea acesteia la valoarea adăugată brută din economie fiind de 23,1%. În cadrul FBCF, investițiile reprezintă 90,5% din valoarea totală.

Investițiile realizate în economie în semestrul I 2006 au însumat 15.771,2 milioane RON fiind în creștere, în termeni reali, cu 12,5% față de semestrul I 2005.

Investițiile concretizate în lucrări de construcții noi au însumat 7027,0 milioane lei, cu 15,5% mai mari, comparativ cu semestrul I 2005, iar investițiile în utilaje și mijloace de transport (7956,4 milioane lei) au fost în creștere cu 11,1%.

Numărul locuințelor terminate în semestrul I 2006 a fost de 11.914, în creștere cu 1915 locuințe față de semestrul corespunzător din anul 2005. Din subvenții bugetare au fost realizate 630 locuințe. Numărul locuințelor terminate din fondurile populației în această perioadă a fost mai mare cu 1839 comparativ cu cel din semestrul I 2005, această categorie continuând să dețină ponderea cea mai mare (89,9% din totalul locuințelor terminate).

La 30 iunie 2006 se aflau în diferite stadii de execuție ale lucrărilor de construcții, 94.845 locuințe; dintre acestea, 40,1% erau în stadiu avansat de finalizare.

În luna iulie 2006, creșterea prețurilor de consum față de luna precedentă a fost de 0,11%, la mărfurile nealimentare 1,15% și la tarifele serviciilor 0,55%; la mărfurile alimentare s-a înregistrat o scădere de 1,24%.

În luna august 2006 prețurile de consum au scăzut față de luna precedentă cu 0.1%. La această scădere au contribuit mărfurile alimentare cu -0,33 puncte procentuale. Mărfurile nealimentare au influențat rata inflației pe total cu +0,14 puncte procentuale și serviciile cu +0,12 puncte procentuale. Astfel, inflația anualizată ajunge la 6,02%. În condițiile păstrării actualului trend, îndrăznesc să pronostichez o inflație la sfârșitul anului chiar de maxim 5,5%.

În perioada 1.I.-31.VII.2006, producția industrială a înregistrat o evoluție pozitivă față de aceeași perioadă din anul precedent, indicele brut fiind de 107,1% pe total industrie și de 107,6% la nivelul industriei prelucrătoare. În luna iulie 2006, indicele a fost de 109,7% pe total industrie, față de luna corespunzătoare din anul precedent.

Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie a înregistrat în perioada 1.I.-31.VII.2006, în termeni reali, o majorare cu 5,6% față de perioada 1.I.-31.VII.2005; în luna iulie 2006, comparativ cu iulie 2005, cifra de afaceri totală a crescut cu 5,3%.

Productivitatea muncii în industrie a înregistrat o creștere cu 11,0% în perioada 1.I.-31.VII.2006 comparativ cu perioada 1.I.-31.VII.2005.

În perioada 1.I.-31.VII.2006, volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerț cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-a situat cu 25,8% peste nivelul înregistrat în perioada 1.I.-31.VII.2005, creșteri mari obținându-se la vânzările de mărfuri alimentare, băuturi și tutun (+30,4%).

În luna iulie 2006, comparativ cu luna iulie 2005, cifra de afaceri obținută din comerțul cu amănuntul a fost mai mare cu 28,4% (+27,5% la mărfuri alimentare, băuturi și tutun și +29,2% la mărfuri nealimentare).

Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, de comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule înregistrat în perioada 1.I.-31.VII.2006 a fost mai mare cu 19,0% față de nivelul din perioada 1.I.-31.VII.2005.

Comparativ cu luna iulie 2005, cifra de afaceri obținută din această activitate în luna iulie 2006 a fost mai mare cu 24,4% datorită creșterii cifrei de afaceri obținută, atât din comerțul și întreținerea de autovehicule (+27,4%), cât și din vânzarea cu amănuntul a carburanților pentru autovehicule (+21,1%).

Din activitatea de servicii de piață prestate populației în perioada 1.I.-31.VII.2006 a rezultat o cifră de afaceri cu 6,9% mai mare față de perioada 1.I.-31.VII.2005. În raport cu luna iulie din anul precedent, în luna iulie 2006 s-a înregistrat o creștere de 17,9%.

Câștigul salarial mediu nominal brut pe economie în luna iulie 2006 a fost de 1122 RON, iar cel net de 842 lei RON, în creștere față de luna precedentă cu 0,9%, respectiv cu 0,8%.

Deficitul contului curent s-a majorat în semestrul I 2006 față de semestrul corespunzător al anului anterior ca urmare a creșterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri și servicii (+18,0%) comparativ cu cel al exporturilor de bunuri și servicii (+11,7%), aceasta având un impact negativ asupra dinamicii Produsului Intern Brut.

 

Interpretarea cifrelor

 

Acestea sunt, pe scurt cifrele. Ce contează aici:

- Este pentru prima dată în perioada post-decembristă când creșterea industriei ajunge la nivelul creșterii PIB, distrugând astfel mitul „morții industriei românești”;

- Mai mult chiar, producția industrială este pe un trend ascendent, în iulie fiind cu 9% mai mare, deci peste creșterea PIB. Trebuie totuși remarcat faptul că se păstrează ecartul între creșterea producției și creșterea cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că acest indicator va scădea probabil în trimestrul I al anului 2007 pentru a se ajunge la echilibru. Așa s-a întâmplat în 2004-2005;

- Creșterea din construcții este aproape cu 50% mai mare decât cea a consumului, care încetează practic să mai fie motorul creșterii economice;

- Și creșterea în servicii este aproape de creșterea PIB-ului;

- Cresc mai repede decât PIB-ul și investițiile în economie;

- August a fost prima lună de dezinflație, prețurile scăzând cu 0,1%.

În concluzie, cifrele ne arată că economia este pe un trend ascendent și confirmă ipoteza că anul trecut a fost un simplu accident datorat conjuncturilor nefavorabile. Mai mult chiar, economia va crește anul acesta peste estimările cele mai optimiste – dacă ritmul actual se menține, creșterea pe semestrul II poate fi de 8%, ceea ce ar face o creștere anuală de 7,7% sau chiar mai mare. Economia recuperează astfel integral „pierderile” de anul trecut. De asemenea, vorbim acum de o creștere economică sănătoasă, bazată pe creșterile din industrie, servicii și construcții și nu pe creșterea consumului. Nu trebuie uitat că Guvernul a promis în semestrul II investiții de peste 3 miliarde de euro – desigur, personal, nu mă aștept ca ele să se realizeze integral, dar, oricum, ele vor contribui la creșterea economică.

Nu trebuie însă neglijate aspectele îngrijorătoare. Recent, FMI a adresat un avertisment României, Ungariei și Bulgariei, referitor la creșterea deficitelor externe și a expansiunii creditului.

În opinia mea, aceste două probleme trebuie privite ca „boli de creștere” ale unei economii în expansiune și tratate ca atare, nu prin măsuri administrative. Toate măsurile administrative luate de BNR pentru a stopa creditarea s-au dovedit ineficiente. Creditul s-a mutat din bancă în magazin, din magazin pe card și, mai nou, se mută de pe card în străinătate, ieșind complet de sub supravegherea BNR. Este și normal. Când unui om îi este sete, degeaba îi ascunzi apa. El o va găsi și va bea fiindcă pur și simplu nu poate trăi fără apă. La fel cu creditul: din moment ce eu am venituri suficiente pentru a-mi permite o mașină (de exemplu) și vreau cu tot dinadinsul acea mașină, până la urmă o voi cumpăra, chiar dacă pentru asta va trebui să mă împrumut din Ungaria și nu mă interesează de deficitele BNR.

Ceea ce trebuie să facă în continuare BNR și Guvernul nu este să inventeze bariere aberante, ci să asigure condiții unui mediu economic sănătos și performant care să atragă investiții străine astfel încât să echilibreze deficitele externe.

 

Este numai începutul

 

Avem o creștere economică pe primul semestru care depășește cu 1,4% prognozele inițiale ale Guvernului și a majorității analiștilor. Spre deosebire de alte dăți, de data aceasta motoarele creșterii economice sunt construcțiile, producția industrială și mai puțin consumul – care rămâne turat la capacitate mare.

Pentru a înțelege însă mai bine datele, ar fi bine să lăsăm puțin la o parte teoria economică și să vedem circumstanțele în care se află economia românească.

Eliberată din chingile comunismului, economia românească a mers foarte lent pe panta liberalizării. Abia în timpul guvernării CDR s-au pus bazele restructurării economiei, proces continuat de Guvernul Adrian Năstase și ajunsă la o liberalizare aproape deplină în momentul de față. Însă fenomenul de restructurare nu este încă încheiat și va mai continua o perioadă bună. Important însă mi se pare faptul că actualul guvern a început o retragere masivă a statului din economie, ceea ce va aduce beneficii importante economiei.

Începând cu guvernarea lui Adrian Năstase, încep să se simtă, în anumite ramuri, nu în toate, efectele concurenței, însă ele abia acum își arată roadele. Absența concurenței în economie înseamnă: salarii mici, productivitate scăzută, eficiență minimă, prețuri mari.

Putem observa că, acolo unde concurența s-a făcut simțită, prețurile au scăzut: la băuturi răcoritoare avem de vreo 5 ani aceleași prețuri, la fel la ulei, țigări (mă rog, la țigări, prețurile au crescut datorită alinierii accizelor și datorită producătorilor, care, din contră, au limitat aceste creșteri). Chiar și acolo unde nu există concurență propriu-zisă, prețurile sunt limitate de marile lanțuri de retail.

Tocmai acest lucru a contribuit decisiv la scăderea inflației, nu măsurile amatoristice ale BNR, aflată permanent pe „contre-pied” cu economia reală.

Concurența a dus și la creșterea salariilor. Absența alternativelor ținea angajații într-o formă apropiată de robie în care drepturile lor nu valorau nici cât o ceapă degerată. Apariția creditelor a dus în primul rând la „albirea” majorității salariilor. Concurența a dus la creșterea salariilor. Sunt industrii întregi în care este aproape imposibil să mai găsești un salariat nou, astfel că firmele sunt nevoite să investească bani grei în calificarea celor pe care îi găsesc. Pentru a-i păstra, sunt nevoite să ofere diverse beneficii altădată vise. Astfel ajung să se dezvolte companii terțiare: firme de recrutare, firme de training, firme de catering. Crește astfel eficiența angajaților și productivitatea. Angajații au mai mulți bani pentru consum. Asta ca să nu mai vorbim că schimbarea modalității de impozitare a dus la creșterea veniturilor.

De acum încolo, nu ne putem aștepta decât la creșterea continuă a salariilor până la momentul în care ele se vor alinia la media europeană. Când se va produce această aliniere? Estimez că undeva în următorii zece ani. Ceea ce înseamnă că, pentru următorii zece ani, consumul va continua să rămână un motor important al economiei.

Într-un articol mai vechi arătam că ceea ce numim „deficit comercial” este o ficțiune contabilă: de exemplu, dacă mă duc la Carrefour și cumpăr de 400 de lei, în relația cu Carrefour înregistrez un „deficit comercial” de 400 de lei. Atâta vreme cât eu am suficiente venituri ca să acoper acest deficit, problema deficitului nu există. Dacă, să spunem, soția mea lucrează la Carrefour și are un salariu de 3000 de lei, Cristian Banu are un deficit comercial de 400 de lei, dar familia Banu înregistrează un excedent de 2600 lei. Cam așa se întâmplă și cu deficitul comercial al României. Nu România cumpără – să spunem – un automobil Ford, ci românul X. Nu România cumpără 10 laptopuri HP, ci firma Y. Atâta vreme cât românul X are un salariu care îi permite să plătească mașina (sau rata la un credit) sau, respectiv, firma Y are suficiente venituri ca să plătească laptopurile, nu există nici o problemă.

Problema reală este însă a datoriei României, adică a sumelor de care se împrumută statul român pentru diverse acțiuni. Un exemplu de irosire a banilor în reprezintă domnul Videanu care, după ce a contractat un împrumut de circa 600 milioane de euro care stau și acum nefolosiți, mai vrea să facă unul de 500 de milioane, în mare parte pentru cheltuieli care ar trebui făcute de companii private, nu de administrație! Aici da, avem o problemă.

Deocamdată însă, Ministerul de Finanțe nu s-a mai împrumutat de mult din exterior – ceea ce nu este chiar bine, deoarece împrumuturile vechi au fost luate la dobânzi mai mari, în vreme ce acum s-ar putea împrumuta mult mai ieftin, reducându-se astfel exercițiul datoriei.

Este evident că – așa cum anul trecut creșterea economică scăzută a avut o explicație conjuncturală – și actuala creștere economică are o viteză crescută conjunctural (în primul rând și datorită rezultatelor slabe de anul trecut, ceea ce face ca, atunci când te compari cu ceva slab, să pari mai puternic decât ești în realitate). Probabil că, după o creștere anul acesta de 7,8% sau chiar 8%, la anul vom avea o creștere „normală” de 6%, fie și pentru că se va raporta la un avans mult mai mare luat anul acesta.

Deci, fără ca economia românească să „plesnească de sănătate” – totuși, vorbim de o economie aflată „în refacere” după 50 de ani de comunism și 16 de tranziție –, cred că ar fi bine să ne bucurăm de performanțele economice, care sunt reale și de necontestat, fără a mai sta tot timpul cu ochii pe drobul de sare.

Publicat în : Economie  de la numărul 42

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: