Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc dă frisoane politicienilor români

Cora MUNTEAN

“Declarația de independență” făcută de liderul UDMR, Marko Bela, la Miercurea Ciuc, cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc a fost salutată de separatiștii maghiari și tratată ca o declarație de război de politicienii români. Pentru majoritatea dintre ei, autonomia nu se traduce prin descentralizare, ci trasarea unei granițe între o bucată de pământ din centru și restul țării. De altfel, din discursul liderului maghiar exact asta a reieșit: Ținutul Secuiesc să fie o zonă distinctă, cu limba oficială maghiara și cu plăcuțe de înmatriculare ale mașinilor cu însemne proprii.



Liderul UDMR, Marko Bela, a folosit un ton extrem de dur când s-a referit la necesitatea obținerii autonomiei și i-a îndemnat pe participanții la reuniunea aleșilor locali ai UDMR să nu mai privească plini de speranță nici către Budapesta, nici către București. “Avem nevoie de o autonomie teritorială care să ne permită să decidem noi în problemele care privesc bugetul și care să permită ca limba maghiară să devină limbă oficială regională”, a spus Marko Bela. Este pentru prima dată când liderul maghiar nu mai ascunde intențiile de autonomie teritorială pe criterii etnice sub sintagma de “autonomie culturală”. Chiar dacă a mai făcut aceste declarații în campania electorală, atunci nu au fost privite cu atâta teamă. Autonomia a fost cuvântul care i-a determinat pe radicalii din Uniune să părăsească formațiunea și să formeze alte structuri, paralele UDMR, al căror singur scop este obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Așa s-au înființat Consiliul Național Secuiesc, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania și Uniunea Civică Maghiară. Aceștia au reproșat mereu liderilor UDMR că au făcut înțelegeri cu liderii partidelor românești pentru obținerea de avantaje personale. “Verestoy a intrat la negocieri pentru obținerea autonomiei și a ieșit cu licență de export pentru cherestea”, a spus în urmă cu câteva luni primarul din Odorheiul Secuiesc, Szasz Jeno.

Tocmai de aceea discursul liderului Uniunii nu numai că a luat prin surprindere, dar a dat o mare satisfacție separatiștilor maghiari.

“Acest lucru trebuia făcut mai demult și poate că acum am fi trăit deja într-o regiune autonomă. Eu sper ca ceea ce a spus Marko Bela să nu rămână doar cuvinte, ci să facă să devină realitate”, a declarat președintele Consiliului Național Secuiesc – Scaunul Mureș, Fodor Imre.

Și fostul președinte al UDMR Mureș, Kincses Elod, exclus din UDMR tocmai din cauza radicalismului său, a salutat declarația lui Marko Bela, dar a spus că ea vine prea târziu. Kincses, care a făcut parte din structurile de conducere ale județului în anul 1990, a afirmat că autonomia figura și în proiectului Programului politic al FSN, dar “a fost scoasă de Ion Iliescu și președintele de atunci al UDMR, Domokos Geza, pentru a nu panica populația majoritară”.

 

Autonomia ca proiect politic

 

Autonomia teritorială reprezintă un punct important al Programului Politic al UDMR și în ultima perioadă liderii Uniunii au reclamat că pentru județele unde trăiește populație majoritar maghiară se alocă prea puțini bani de la buget. “Din moment ce suntem contribuabili la acest buget, de ce să hotărască Bucureștiul ce străzi se asfaltează în județul Harghita sau care clădiri se repară?”, i-a întrebat Marko Bela pe aleșii locali. Hotărârea cu care a pus problema i-a determinat pe participanți să ia o decizie. Ei au adoptat o declarație prin care și-au exprimat voința pentru obținerea autonomiei Ținutului Secuiesc. În documentul adoptat se arată că aplicarea principiilor descentralizării și realizarea diverselor forme de autonomie sunt teme imperativ necesare în această perioadă. Participanții au decis înființarea Uniunii pentru Ținutul Secuiesc și urgentarea creării Regiunii de Dezvoltare a Ținutului Secuiesc, în conformitate cu criteriile Uniunii Europene. Toți aleșii locali susțin proiectul de lege al Statutului minorităților naționale, care facilitează exercitarea principiului autonomiei culturale. Aceștia consideră necesară adoptarea proiectelor legislative necesare funcționării diverselor forme de autonomie teritorială, iar în cadrul acestora realizarea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc. Participanții la reuniunea de la Miercurea Ciuc cred că demersul lor va primi și sprijinul majorității deoarece „România își asumă spiritul și valorile europene”.

Marko Bela a precizat la Miercurea Ciuc că este nevoie de modificări legislative care să permită inițierea demersurilor pentru autonomie. La ora actuală nici Constituția României, nici directivele Uniunii Europene nu prevăd acest lucru. De asemenea liderul Uniunii le-a cerut celor prezenți să creeze imagini simbol unice pentru secuime. “Cei care intră în această zonă trebuie să vadă și prin simboluri iconice unice că au ajuns în această zonă”, a spus Marko.

Președintele CNS - Scaunul Mureș, Fodor Imre, a salutat declarația lui Marko Bela și singurul lui regret este că “s-au pierdut foarte mulți ani cu bâlbâiala UDMR”. Fodor a spus că speră că CNS va obține statutul de partener egal cu UDMR în demersurile făcute pentru autonomie. Ceea nu este exclus având în vedere că la Miercurea Ciuc, Marko Bela a făcut un apel de solidaritate către toți maghiarii din afara Uniunii.

 

Ideea este susținută de CNS

 

Consiliul Național Secuiesc al Scaunului Mureș a decis inițierea unui referendum pentru înființarea Ținutului Secuiesc ca regiune administrativ-teritorială. La întrunirea care se ține la Sfântu Gheorghe, CNS va avea 4 puncte importante pe ordinea de zi: convocarea Adunării Naționale a Secuilor, care va avea loc pe 4 noiembrie la Sf. Gheorghe; convocarea referendumului la începutul lunii decembrie; desfășurătorul modului de organizare al referendumului; invitarea de observatori neutri la referendum. “Am mai luat o hotărâre specifică CNS al Scaunului Mureș, care stipulează că în prealabil vor fi necesare două condiții: obținerea sprijinului din partea conducătorilor bisericilor tradiționale și armonizarea cu celelalte formațiuni și organizații maghiare (UDMR, UCM și CNMT)”, a spus Fodor Imre. El a mai declarat că demersurile făcute pentru obținerea autonomiei teritoriale se vor bucura de sprijinul unor politicieni români, însă nu mizează pe un partid românesc care să sprijine în totalitate această idee. Fodor a dat asigurări că românii, minoritari în această zonă, nu vor avea de suferit. “Dacă aș crede măcar o clipă ca românii ar avea de suferit, nu aș mai milita nici o secundă pentru autonomie”, a promis Fodor Imre.

Ținutul Secuiesc urmează să fie format din județele Harghita și Covasna în totalitate și o mare parte din județul Mureș. Marko Bela vorbea și despre Scaunul Arieș din Cluj cu centrul la Huedin, însă Fodor susține că acolo maghiarii nu mai sunt majoritari.

Toată lumea se întreabă de ce Marko Bela a făcut tocmai acum aceste declarații, iar speculațiile făcute de politicienii români i-au amuzat pe liderii maghiari, care susțin că nu au făcut-o nici de teamă că vor pierde teren în fața electoratului maghiar, nici că se află în criză, nici pentru a destabiliza. Ci pentru că asta își doresc de 16 ani și acum au crezut că populația majoritară s-a maturizat și ar accepta ideea. Reacția președintelui PD Mureș, Dorin Florea, demonstrează că nu este deloc așa. Liderul democrat a spus că nu este dispus să cedeze nici măcar o palmă de teren din județul Mureș. În timp ce conservatorii au dovedit că nu tolerează nici ei ideea, cei mai rezervați s-au dovedit a fi liberalii. Care preferă să aibă o poziție neutră.

Reacțiile politicienilor, dar și cele ale populației demonstrează că România nu este pregătită pentru a șterge spaimele create de imaginea unui enclave în mijlocul ei. Argumentele care țin de dezvoltarea economică nu sunt de natură să anuleze teama că românii, care ar deveni minoritari, vor fi tratați așa cum au mai fost cândva: ca niște slugi ale austro-ungarilor.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 42

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: