Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Autonomia secuilor, combustibil pentru politica radicalilor maghiari

Claudiu PĂDUREAN

Autonomia Ținutului Secuiesc stârnește din nou convulsii în viața politică românească. De data aceasta, subiectul nu a fost pus pe tapet de radicalii din Uniunea Civică Maghiară, ci de liderii UDMR, care au intrat în campanie electorală internă.



Încă din luna martie, vicepremierul Marko Bela a confiscat subiectele discursului liderilor UCM. De Ziua Ungariei, declarațiile făcute de președintele UDMR la festivitățile de la Târgu Secuiesc au fost mai dure decât cele ale președintelui UCM, primarul din Odorheiul Secuiesc, la Adunarea Națională Secuiască ținută în Odorhei. Atunci, Marko Bela cerea funcționarilor români care lucrează în instituțiile publice să facă bine și să învețe limba maghiară. Acum, el cere autonomie pe baze etnice pentru județele Harghita, Covasna și Mureș. Însă în plan istoric, nu românii sunt cei care au anulat vechiul statut de autonomie a secuilor, ci Guvernul de la Budapesta, în anul 1867, cu prilejul formării Imperiului Austro-Ungar.

Numai că interesele din spatele acestor demersuri nu sunt cele care țin de dorința maghiarilor de a avea o autonomie mai mare față de București. Zona secuimii a fost împărțită într-o mulțime de feude deținute de baronii și de grofii din UDMR. Cazul senatorul Attila Verestoy este doar cel mai cunoscut. În secuime, liderii maghiarilor învârt fonduri care i-ar face să pălească de invidie de Nicolae Mischie sau pe Marian Oprișan.

Și asta pentru că liderii maghiarilor ardeleni controlează resursele economice ale zonei. Cele mai importante afaceri înfloresc grație stăpânilor locali ai maghiarilor. Așa ar fi firmele de construcții care câștigă licitațiile organizate de autoritățile locale sau proprietarii companiilor care exploatează lemnul de pe versanții vestici ai Carpaților Orientali.

 

Controlul resurselor, secretul “tinereții” UDMR

 

Însă liderii UDMR controlează și banii publici destinați zonei. De mai mult de un deceniu, fondurile guvernamentale acordate de autoritățile române minorității maghiare sunt administrate prin intermediul Fundației Communitas. Până în anul 2004, aceasta a fost condusă nemijlocit de președintele UDMR, Marko Bela. Din momentul în care a devenit vicepremier, el a trebuit să renunțe la funcția de președinte al Fundației Communitas, pentru că intrase în conflict de interese. Marko Bela a lăsat însă această fundație-umbrelă pe mâinile unor oameni de încredere. Fundația Communitas finanțează mai departe, cu banii primiți din partea Guvernului României, diferite proiecte depuse de organizațiile neguvernamentale ale maghiarilor. Și aceasta în condițiile în care Guvernul de la București are un secretar de stat ale cărui atribuții sunt tocmai gestionarea fondurilor destinate minorităților naționale. Simbioza dintre UDMR și Fundația Communitas este atât de profundă încât sediul fundației din Cluj, plătit din banii Guvernului român, a devenit sediul Prezidiului Executiv al UDMR.

Un sistem asemănător este folosit pentru controlul banilor oferiți de Guvernul Ungariei. De data aceasta, interfața dintre banii publici oferiți de autoritățile maghiare și organizațiile neguvernamentale ale ungurilor din Ardeal este Fundația Ilyes. Subcuratoriul din Transilvania al fundației este controlat tot de liderii UDMR.

 

The next generation

 

Însă și în UDMR există mai multe curente. Pe lângă cel radical, reprezentat de Marko Bela, s-a format un curent moderat. Principalul exponent al acestuia este vicepreședintele executiv al Uniunii, Zsolt Nagy, cel care este și ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. În acest moment, Zsolt Nagy este cel mai proeminent dintre tinerii politicieni proveniți din rândurile maghiarilor ardeleni. El a lansat în dezbaterea publică și un proiect de reformare și de modernizare al UDMR. Deja există o serie de parlamentari și de lideri de filiale care i s-au alăturat. Așa ar fi de pildă un alt vicepreședinte al Uniunii, deputatul Hunor Kelemen, sau șefii filialelor județene din Cluj, Bihor și Arad. Practic, este vorba de cele mai puternice organizații teritoriale ale Uniunii din afara secuimii. Liderii acestor filiale nu sunt presați de concurența Uniunii Civice a Maghiarilor și deci nu trebuie să-și radicalizeze discursul politic. Mai mult, prin faptul că în aceste trei județe maghiarii sunt minoritari, liderii organizațiilor județene ale UDMR sunt nevoiți să găsească diferite strategii de conviețuire cu politicienii români. Zsolt Nagy a recunoscut într-un interviu acordat la Cluj pentru Radio France Internationale că susținătorii săi ar putea forma o platformă politică ce va căuta să se impună la viitorul congres al UDMR ce va fi organizat anul viitor. Până acum, în plan ideologic, UDMR a fost dominată autoritar de Platforma Creștin-Democrată, condusă de președintele Consiliului Reeprezentanților Unionali, senatorul Gyorgy Frunda. Acum, noua platformă în formare ar putea primi sprijinul altor grupări politice interne, cum ar fi de pildă Cercul Liberal, condus de fostul ministru al Minorităților Naționale, senatorul Peter Eckstein-Kovacs.

Zsolt Nagy a enunțat trei direcții de reformare a Uniunii Democrate Maghiare din România. Prima este reformarea structurilor interne ale UDMR. Liderii tineri din UDMR propun crearea unei structuri intermediare între Prezidiul Executiv și Consiliul Reprezentanților Unionali. Prima structură funcționează ca un guvern, iar cea de-a doua ar fi echivalentul unui parlament al maghiarilor din Transilvania. Consiliul Reprezentanților Unionali se întrunește din trei în trei luni. Acest termen este considerat prea lung pentru a valida deciziile politice ce trebuie luate de președintele UDMR. Există și un alt for intern, Comitetul Operativ, format din 120 de politicieni. Numai că acest comitet numai operativ nu este. Și Comitetul Operativ se întrunește din trei în trei luni, între ședințele Consiliului Reprezentanților Unionali. Zsolt Nagy ar dori ca UDMR să dispună de o structură de genul unei delegații permanente, care să se poată reuni lunar, săptămânal sau chiar zilnic dacă este nevoie. În paralel, ar urma să fie regândit rolul Consiliului Reprezentanților Unionali, care ar deveni mai curând o structură de reflecție, care analizează marile decizii strategice, de genul alianțelor sau fuziunilor. Cea de-a doua direcție de reformă a UDMR vizează întărirea disciplinei interne. Practic, este vorba de o întărire a controlului asupra demnitarilor Uniunii, precum și de stabilirea unor criterii de evaluare a activității lor, astfel încât să poată fi trași la răspundere dacă nu îndeplinesc sarcinile trasate de UDMR. În cele din urmă, cea de-a treia direcție de reformare vizează comunicarea externă. Noii lideri ai Uniunii doresc ca demnitarii UDMR să arate că pot să se ocupe și de alte probleme decât cele specifice strict comunității maghiare. Practic, noua strategie a Uniunii ar fi atragerea unor voturi din partea românilor ardeleni, care consideră că UDMR le reprezintă interesele regionale mai bine decât alte partide. De ce este atât de important acest proiect politic? Dacă el ar eșua, alternativa este o enclavizare teritorială de genul celei propuse de Marko Bela.

 

Structuri nelegitime

 

Liderii secuilor se vor asocia în niște structuri care nu vor fi percepute ca fiind legitime de Uniunea Europeană și nici de autoritățile de la București. În acest context, maghiarii ardeleni din afara secuimii ar putea fi lăsați la voia întâmplării. O soluție de compromis ar fi redefinirea regiunilor de dezvoltare, astfel încât secuimea să capete statut oficial. Ministrul Zsolt Nagy spunea că județele secuiești au tradiții comune și aspirații comune, care nu coincid decât într-o mică măsură cu cele ale altor județe din Regiunea Centru în care sunt incluse în prezent județele Harghita, Covasna și Mureș. El afirma că există o mare diferență între o zonă industrializată precum Brașovul și zona Harghita-Covasna, unde cel mai mare oraș are 42.000 de locuitori. Numai că tot în regiunea secuiască se află orașe mari, cum ar fi Târgu-Mureș. Dar acest oraș, care ar fi capitala naturală a unei regiuni de genul celei dorite de UDMR, este pe jumătate românesc. În plus, există orașe din județul Mureș unde maghiarii nu reprezintă decât o mică parte din populație. Așa ar fi Sighișoara, Luduș, Iernut, Târnăveni sau Sărmaș. Acestea nu au mai nimic în comun cu aspirațiile secuilor. Iar, cum Sighișoara ar fi cel de-al doilea mare oraș ale regiunii secuiești, lucrurile se complică și mai mult. Acest lucru demonstrează că, dincolo de discursurile populiste, liderii UDMR nu sunt deloc pregătiți să gestioneze situația dacă secuimea ar primi mâine un statut de autonomie.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 42

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: