Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

DORU TODERICIU: “De la Melchior la Conrad Haas” (II) Despre cum a fost “descoperit” Manuscrisul de la Sibiu

Alexandru-Dan TODERICIU

O PAGINĂ INEDITĂ DE ISTORIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII ROMÂNEȘTI



Reporteri: Christina Stihhi, Alexandru-Dan Todericiu și Mihai Rusen

 

Reporteri: Vă rugăm să ne prezentați aspecte inedite, mai puțin cunoscute, despre Manuscrisul Varia II 374.

D.T.: Voi începe chiar cu “descoperirea” manuscrisului. Spre deosebire de un obiect arheologic, pe care cercetătorul îl scoate la lumină din pământ, sau de o insulă necunoscută la țărmul căreia acostează caravela navigatorului din epoca Renașterii, un manuscris, pentru a fi descoperit, trebuie să nu figureze, sub nici o formă, într-un index sau catalog de arhivă. Este cazul celebrei “Hărți a Vikingilor”, descoperită de cercetătorii Universității din Yale în interiorul unui exemplar din “Speculum Historiae” a lui Vincent de Beauvais, din secolul al XV-lea.

Manuscrisul de la Sibiu însă, indexat sub titulatura Mss. Varia II 374, era de secole în arhivă, catalogat drept manuscris ce conține probleme de pirotehnie și balistică-artilerie, și ca atare a fost cunoscut de mai bine de 100 de ani. Dacă răsfoim “Anzeiger fur Kemde der Deutsche Vorzeit”, îl găsim menționat, cu reproduceri, la paginile 401-406 ale colecției pe anul 1857. Succint, (pe circa 1/2 de pagină) l-a descris și remarcabilul cercetător de arhivă Frantz Zimmerman în două lucrări consacrate arhivei din Sibiu și publicate (editate) la Sibiu și Viena în anii 1887 și 1901.

De altfel, între anii 1889-1962, manuscrisul, pe baza celor prezentate de Zimmerman, a mai fost citat de câteva ori. Iată pentru ce, dacă mai adaugăm faptul că între timp de aspectele pur istorice, legate de patronimicul Haas, s-au interesat și cercetătorii locali care s-au ocupat de protocoalele primăriei Sibiului sau de documente din secolul al XVI-lea, consider că nu se poate pune – din punct de vedere științific – problema unei reale descoperiri a acestui manuscris.

 

Care a fost însă contribuția dumneavoastră, așa cum aceasta a fost relevată de prestigioasa Encyclopaedia Britannica în 1971?

În ceea ce privește relevarea conținutului real, a importanței pentru istoria științei și tehnicii, cercetarea și stabilirea aspectelor necunoscute până nu de mult a fiecăreia dintre cele trei părți ale manuscrisului sibian, acest merit îmi aparține. Am pornit de la “valorificarea” unui material existent, pus la dispoziție de arhive, în sensul existenței unei cercetări arhivistice locale, anterioare anului 1963. Encyclopaedia Britannica, ediția din 1971, vol. 19, pag. 404 arata ca: “În 1963, un om de știință român, D. Todericiu, a scos la lumină un manuscris al lui Conrad Haas, ofițer de artilerie și șef al Arsenalului de la Sibiu, România (...)”.

În 1969 a urmat publicarea studiului de la Academie cu prefața regretatului academician Elie Carafoli care scria: “Lucrarea inginerului Todericiu (...) reprezintă o reușită valorificare a unei pagini inedite și semnificative din istoria științei și tehnicii”. Ce soartă a avut această lucrare?

Studiul meu a pornit, pur și simplu, de la textul manuscrisului, iar la data când am publicat, după ani de asidue cercetari, primul material despre rachetele de la Sibiu, acesta a provocat un imens interes. Pornind, așadar, de la textul și ilustrațiile manuscrisului, m-am străduit timp de circa patru-cinci ani să prezint o lungă serie de surprize pe care acesta le-a revelat. Amintesc succint câteva apariții timpurii din presa vremii: “În secolul al XVI-lea, rachete la Sibiu”, Veac Nou, nr. 10/63, 06.03.1963, pag. 6-7; “O treaptă a rachetelor cu trepte: Sibiu, secolul 16”, revista SECOLUL 20, 15.03.1963, pag. 101-111; “Vorstufe zur Mehrstufenrachete”, Neuer Weg, nr. 4669, 07.05.1964, pag. 4; „Racheta cu trei trepte, creată în România în secolul al XVI-lea”, Revista Transporturilor, nr. 8/ 64, 15.08.1964, pag. 15-17.

Absența însă a unui material documentar suficient a impus stabilirea de legături, prin intermediul Bibliotecii Academiei și a Bibliotecii Centrale de Stat din București, cu marile biblioteci publice din Varșovia, Praga, München, Göttingen, Paris, Braunschweig și Freiburg.

Am stabilit contacte personale cu reputați specialiști în tehnicile medievale ca inginerul Gotz Quarg din Braunschweig, prof. dr. F. Klemm, directorul Muzeului de Istorie a Tehnicii din München și alții.

Abia după consultarea unui mare număr de lucrări din aceeași epocă, am putut trece la elaborarea unei comunicări ținute la Conferința Naționala de Mecanică din București, de la 30 septembrie 1964 și a celei prezentate ulterior, la Braunschweig, în septembrie 1965. La congresul de la Madrid, din 1966, a fost prezentată o lucrare care cuprindea, în rezumat, comunicarea ținută la Braunschweig.

Evoc aici sprijinul dat la acea vreme de prof. dr. H. Schimank din Hamburg, prof. dr. W. Treue de la Universitățile din Hanovra si Göttingen cât și prof. F.C. Durant, director asistent al Muzeului Național al Aerului de pe lângă Institutul Smithsonian din SUA.

Toate aceste cercetări, cu rezultate surprinzătoare în legătură cu valoarea științifică a întregului manuscris, s-au concretizat în lucrarea “Preistoria rachetei moderne. Manuscrisul de la Sibiu (1400-1569)”, publicată în 1969 la Editura Academiei din București – o lucrare voluminoasă, reprezentând o ediție completă, comentată și adnotată a prețiosului manuscris Varia II 374.

Rularea pe ecrane, la acea vreme, a documentarului cinematografic “Istoria unui manuscris” a redat succint aspectele creației propriu-zise a lui Conrad Haas. O caldă amintire specialistului în film documentar N. Otrocol, prețios artizan al acestui film.

Soarta ediției din 1969 a lucrării despre manuscrisul lui Conrad Haas a fost tragică. Lipsit de posibilitatea practică de a se răzbuna pe noi înșine, pentru părăsirea României socialiste în 1970, regimul de atunci de la București a reacționat în mod grotesc... s-a răzbunat pe Conrad Haas.

În toamna anului 1970 cursul nostru de Istorie a științei și tehnicii de la Institutul Pedagogic al Universității din București era desființat, iar cartea noastră despre rachetă era retrasă de pe piață, iar stocul existent distrus din ordinul autorităților de stat.

Mă aflam deja în Franța, la Paris, unde îmi începeam noua activitate ca specialist în domeniul științei și tehnicii, în cadrul Centrului Național francez de Cercetări Științifice (CNRS).

Cea de-a doua perioadă de tăcere, impusă astfel operei fostului șef al arsenalului imperial din Sibiu, a luat sfârșit în mod oficial în iulie 2002, o dată cu apariția ediției bibliofile (reluare fără modificări) în cincisprezece exemplare a cărții din 1969, ediție datorată prestigiosului grafician și profesor universitar Mircia Dumitrescu și fiului meu.

“Consider că republicarea volumului prof. univ. dr. dr. ing. Doru Todericiu este oportună și utilă”, aprecia în 23.10.2003 academicianul prof. univ. dr. Radu P. Voinea, președintele Secției de Științe Tehnice a Academiei Române. Îi suntem recunoscători pentru această apreciere.

 

Continuare în numărul viitor

Publicat în : Interviu  de la numărul 42

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: