Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

UE se pregătește să reia bătălia pentru legea brevetelor

Victor MAIER

Comisarul european Charlie McCreevy a prezentat, în luna septembrie, în Parlamentul European planurile legate de politica privind brevetele. Dar sprijinul său pentru o lege europeană unitară a patentelor este deja contestat. 



UE încearcă de mult să adopte o lege a brevetelor la nivel comunitar, pentru ca un brevet înregistrat în unul din statele membre să fie valabil în toate celelalte. Însă până acum toate încercările au eșuat deoarece țările membre insistă să-și păstreze propriile sisteme. 

În 2002, Comisia propunea o Directivă privind invențiile implementate prin computer (CII), respinsă de Parlament în iulie 2005 din cauza costurilor mari asociate traducerii, care ar pune piedici competiției și inovației. 

Cu toate acestea, după mai puțin de un an, într-un discurs neoficial la o întâlnire a miniștrilor de finanțe ai UE, la Helsinki, pe 8 septembrie 2006, Charlie McCreevy, comisar pentru piața internă, își declara sprijinul pentru un Acord European asupra soluționării litigiilor referitoare la brevete (Acordul EPLA). Propunerea de acord stipulează armonizarea legislației privind brevetele în rândul țărilor semnatare, și înființarea unei noi Curți Europene a Brevetelor. Acordul va fi deschis și statelor nemembre. 

Parlamentul va vota această propunere pe 11 octombrie 2006, dar trei dintre grupurile politice din Parlamentul European, PES, ecologiștii/EFA și GUE/NGL au depus o moțiune în care critică planul. 

 

Probleme

 

Acordul European asupra Soluționării Litigiilor referitoare la Brevete ar urma să acopere toate tipurile de brevete. Europa nu recunoaște oficial producția de software ca necesitând protecție prin brevete; cu toate acestea, conform criticilor, Oficiul European de Brevete (EPO) eliberează un număr semnificativ de brevete software, în ciuda faptului că ele sunt respinse de Curțile naționale. Criticii consideră că Acordul EPLA va conduce astfel în cele din urmă la patentarea software-ului, deoarece judecătorii noii Curți (care se va înființa prin EPLA) vor fi special aleși de EPO și astfel vor favoriza brevetele software. 

Tot ei spun că noul sistem va mări costurile proceselor referitoare la brevete, și astfel vor crea un cadru legislativ ostil companiilor de software mai mici. 

Pe de altă parte, susținătorii EPLA privesc Acordul ca pe un sistem adecvat care contribuie la depășirea caracterului static al Reglementării privind Brevetul Comunitar. 

 

Poziții

 

Charlie McCreevy, Comisar European pentru Piața Internă și Servicii, a declarat: “Ceea ce dorește industria este un birou unic. Oamenilor nu le pasă cum se atinge acest obiectiv. Dar vor acțiune…Cred că a venit timpul să depunem un efort concertat pentru îmbunătățirea sistemului european de brevete.” 

Răspunsul, consideră el, este EPLA - “un sistem unificat care oferă industriei claritate și stabilitate, evitând în același timp centralizarea excesivă și fragmentarea.” EPLA, spune el, ar contribui, pe de altă parte, la îndeplinirea nevoii urgente de a sincroniza sistemul european cu sistemele juridice ale superputerilor producătoare de software: “Este Ziua Z pentru Europa în ceea ce privește protejarea proprietății intelectuale. ...Ne confruntăm cu o concurență continuă, și nu întotdeauna constantă, din partea SUA și a Japoniei, dar și a superputerilor economice emergente cum sunt China și India.” 

Moțiunea comună a PSE, ecologiști/EFA și GUE/NGL solicită mai mult “echilibru între interesele deținătorilor de brevete și interesul public mai larg pentru inovație și piețe competitive.” Se afirmă că EPLA va compromite independența juridică, va crește costurile proceselor și va expune IMM-urile unor riscuri sporite. 

Grupurile politice amintite consideră de asemenea că a încredința o autoritate centrală asupra brevetelor unui organism independent contravine principiului unei Europe unite: “Crearea unui Judiciar European pentru Brevete și a unei Curți Europene pentru Brevete non-UE ar pune sub semnul întrebării respectarea de către statele semnatare (care sunt și state membre UE) a Curților comunitare și a Pieței Unice,” afirmă rezoluția. 

Maria Berger, purtător de cuvânt al PSE pe probleme juridice, explică: “Suntem cu toții deschiși îmbunătățirii sistemului de brevete european, dar trebuie să continuăm să căutăm soluții în interiorul UE. Aceasta include nevoia de control democratic și de Curți cu adevărat independente.” 

Umberto Guidoni, parlamentar european italian (GUE/NGL) avertiza: “După eșecul directivei privind brevetele software, EPO vine cu o altă propunere susținută de McCreevy, și mai nedemocratică și mai periculoasă decât cea anterioară. EPLA nu se rezumă la brevetele software. Dar brevetele software reprezintă una din motivațiile-cheie care stau în spatele Acordului. Parlamentul a fost cât se poate de clar anul trecut în ce privește dezacordul cu practicile de patentare ale EPO în anumite domenii. Iată de ce nu dorim o nouă Curte, controlată cam de aceiași oameni ca EPO.” 

Pe de altă parte, negociatorii-șefi ai grupurilor PPE-DE și ALDE doresc ca Parlamentul să susțină eforturile lui McCreevy pentru aprobarea EPLA. 

Klaus-Heiner Lehne, parlamentar european (PPE-DE) afirmă că EPLA va conduce la proceduri simplificate și costuri mai mici pentru IMM-uri: “Prin EPLA am avea o procedură juridică standardizată în toate statele-membre, în loc de 25 de proceduri diferite.” El a criticat “parlamentarii anti-inovație din rândul Grupului Socialist”, spunând: “Aceștia compară merele cu perele pentru a pune piedici unui sistem de brevete competitiv și echilibrat în Europa. Singurul lucru pe care îl pot oferi acești oameni este dezgroparea brevetului comunitar în 20 de limbi, un proiect care nu va funcționa niciodată.” 

Dr. Klaus Dieter Langfinger, vicepreședinte al Global Intellectual Property BASF, consideră că Acordul European asupra soluționării litigiilor referitoare la brevete “face un pas important în direcția cea bună. Folosirea resurselor existente, bine organizate și cu experiență, ale tribunalelor de primă instanță din diverse țări ar permite un start imediat, eliminând sarcina dificilă și consumatoare de timp a înființării unei noi Curți fără a avea infrastructura necesară și mai ales fără un număr suficient de judecători tehnici cu experiență în litigii privitoare la brevete. Regimul de limbă propus evită traducerile scumpe și excesive și astfel face un pas înainte pe calea eficientizării. O Curte de a doua instanță centralizată ar fi ultimul pas pentru asigurarea unui grad suficient de armonizare. Astfel, în ansamblu, EPLA ar fi un salt înainte din punctul de vedere al coerenței și al eficienței, și toți ar trebui să sprijinim cât mai mult eforturile făcute până acum.” 

Florian Mueller, programatorul care a lansat campania NoSoftwarePatents de lobby împotriva propunerii din 2002, afirma: “În ceea ce privește brevetele software, EPLA ar avea consecințe mult mai rele decât ar fi avut directiva respinsă: nu doar că ar crește gradul de aplicabilitate al brevetelor software în Europa, dar posesorii de brevete ar fi încurajați să se implice în litigii.”

 

Pași recenți și viitori

 

* 28 septembrie 2006: Declarație a comisarului McCreevy urmată de o dezbatere în Parlament privind “Acțiuni viitoare în domeniul brevetelor”;

* 11-12 octombrie 2006:  Votul Parlamentului pe proiectul Acordului European asupra soluționării litigiilor referitoare la brevete.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 42

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: