Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Politica energeticã a Uniunii Europene

Roxana MAZILU

Criza gazului din iarna 2005-2006 a adus pe masa de discuții a liderilor europeni problemele energetice ale Uniunii Europene, unul din punctele sensibile al securității și deopotrivă ale economiei continentului. Anul 2006 a stat sub semnul dezbaterilor asupra acestui subiect purtate între statele Uniunii, între Bruxelles și Rusia, între Germania, Polonia, Ucraina separat și Rusia, exemple suficiente pentru a vedea în jurul cui se învârt marile provocări ale Dosarului Energia.



O politică energetică la nivel european

 

Politica energetică este pentru orice stat al lumii un domeniu economic în aceeași măsură în care aparține strategiei și securității naționale. De aceea este greu de crezut că un stat poate să cedeze o parte din suveranitatea sa în această sferă unei instanțe superioare din care face parte. Chiar și în interiorul Uniunii Europene cel mai potrivit cuvânt referitor la această politică este mai degrabă „strategie”. Istoria dovedește că, deși chestiunile energetice au fost importante încă de la fondarea Comunităților Europene, în 1957 fiind înființată Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, doar perioadele de criză cum au fost cele din anii ‘70 au coagulat o colaborare mai strânsă în domeniu. Tratatele care au urmat nu au creat o bază legală specifică pentru politica energetică comunitară, aceasta fiind ghidată doar de principiile generale ale Tratatului Euratom și de anumite prevederi menționate în capitolele “Piața internă” și “Mediu”.

Scopurile comune declarate o dată cu publicarea primului document important în domeniu, Cartea Verde asupra Energiei din 1995, au fost: reducerea prețului produselor petroliere, îmbunătățirea infrastructurilor, dezvoltarea cercetării asupra energiilor neconvenționale. Zece ani mai târziu, în mai 2006, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre au căzut de acord asupra unui alt document important care se vrea punctul de reper al reformei. Este vorba despre Cartea Verde redactată de Comisia Europeană și intitulată „O strategie europeană pentru o energie sustenabilă, competitivă și sigură” care trasează principiile-far ale noii politici energetice: să contribuie în mod echilibrat la securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate și dezvoltare durabilă (cei trei piloni de bază), să asigure transparența și nediscriminarea pe piață, să fie în acord cu legile concurenței, să respecte obligațiile serviciilor publice, să respecte suveranitatea statelor membre în ceea ce privește sursele energetice esențiale și alegerea mixului de energie. Aceste recomandări trebuie să se concretizeze cât mai curând în soluții și propuneri o dată cu apariția Cărții Albe a Comisiei Europene.

 

Punctele sensibile

 

Respectarea legilor concurenței în sfera energetică este un punct esențial al reformei, iar mijloacele pentru stimularea acesteia sunt accelerarea cooperării transfrontaliere și regionale și implementarea transparentă a legislației existente. Prin aceste măsuri se dorește în primul rând eliminarea monopolurilor sau a pozițiilor dominante de pe piața energetică internă a Uniunii și prin aceasta stimularea prețurilor competitive la energie.Prima măsură inițiată în acest domeniu datează din anii 1999-2000 când a fost decisă liberalizarea, până în anul 2004, a piețelor europene de energie electrică și gaze. Consiliul European de la Barcelona din 2002 a luat decizia introducerii unei Directive comune pentru gaz și energie, act foarte important deoarece simplifică regulile și omogenizează piața unică europeană.

Un al doilea aspect important se referă la „energia sustenabilă” în strânsă legătură cu politica industrială și de mediu, această direcție de acțiune trebuind să-și găsească cele mai bune mijloace pentru a nu afecta echilibrul ecologic și a folosi rațional sursele energetice. Sporirea până în 2015 a procentului de energii ecologice și regenerante cu 15% este o țintă de atins pentru Uniunea Europeană. Dintre statele membre, Germania este și cel mai mare consumator de energie, dar se numără și printre cele mai preocupate state în valorificarea noilor surse generatoare de energie: energia hidro, energia vântului pe apă și pe uscat, pila fotovoltaică, biomasa, energia solară, geotermală și deșeurile urbane.

 

Securitatea energetică și dependența de Gazprom

 

Însă punctul esențial al chestiunii energetice în Europa îl constituie securitatea aprovizionării cu energie, fie că este electrică, gaz sau petrol. Comisia Europeană consideră esențiale în acest sens dezvoltarea unei politici externe și comerciale comune, revitalizarea dialogului UE-Rusia și intrarea în vigoare în 2006 a Tratatului Energetic pentru Sud-Estul Europei.

Discuția purtată la nivel oficial de liderii europeni la sfârșitul lunii martie 2006 la summitul dedicat energiei a avut ca subiect principal căutarea unei alternative la dependența aproape totală a Uniunii Europene de energia rusească. Până în prezent nu au fost găsite soluții concrete comune, opțiunile fiind lăsate în seama statelor membre.

Uniunea Europeană este dependentă de energia rusească (gaze naturale și petrol) în proporție de peste 50%. O scurtă analiză a acestei dependențe ar arăta în felul următor: Gazprom este principalul producător de gaze naturale din Europa, exportând către UE o cantitate de 140-150 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică o treime din necesarul de gaze naturale al UE, 80% din conducte străbat teritoriul Ucrainei, iar Germania este cel mai mare beneficiar al gazului provenit din Rusia. Summitul de anul acesta desfășurat la Soci a reconfirmat relațiile încordate care domină acest subiect dat fiind abuzul de poziție dominantă de care este acuzat Gazprom. Președintele Putin a negociat de pe poziții de forță această chestiune. Singura replică posibilă în acest moment ar fi ca Bruxellesul să amenințe curestricționarea accesului liber al Gazprom pe piața de retail.

În acest context Germania este interesată atât de păstrarea bunelor relații cu Rusia și continuarea colaborării în aprovizionarea cu energie, prin demararea construcției în 2005 a unui gazoduct pe sub Marea Baltică pentru a conecta direct Rusia cu piața germană (conducta ar urma să livreze anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz) .

Polonia și țările baltice sunt însă nemulțumite de proiectul care ocolește teritoriile lor diminuându-le importanța ca țări de tranzit, amenințându-le securitatea și scăzând importanța pe care și-o doresc să o aibă față de Rusia.

 

Ce va fi?

 

În lipsa unei strategii unanim recunoscute și pe baza libertății pe care o au guvernele naționale în politica energetică, marile state europene se orientează după cum le dictează propriul interes național. Lipsa unei strategii coerente comune la nivelul UE este motivată de importanța pe care o joacă acest sector în securitatea națională. Germania, Marea Britanie și Olanda s-au opus în 1992 unei propuneri făcute de Comisie pentru a introduce în Tratatul de la Maastricht anumite competențe energetice pentru structura comunitară.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, are însă pe agendă realizarea unui nou acord energetic între Rusia și Uniunea Europeană în anul 2007 când va expira acordul actual semnat în anii ’80.

Până la concretizarea noii înțelegeri cu Rusia, liderii statelor europene acordă un loc din ce în ce mai important chestiunilor energetice în relațiile pe care le stabilesc cu terți și caută permanent alternative. Conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), inaugurată pe 25 mai 2005 și care conectează Marea Caspică și coasta estică a Turciei, a fost construită pentru a oferi o alternativă la dependența vestului de un Orient Mijlociu instabil și de capricioșii membri OPEC. În acest context, importanța Turciei pentru Uniunea Europeană crește considerabil. Conducta este un element important care poate balansa puterea în regiunea Asiei Centrale, iar relațiile comerciale bilaterale, inclusiv uniunea vamală Turcia-UE din 1995 vor deveni mai strânse.

 

Beneficii pentru România

 

Concretizarea noii strategii energetice europene poate fi benefică și pentru România aducând în atenție o altă rută pentru transportul de gaz și petrol dinspre Caucaz spre UE prin Ucraina, România și Bulgaria. Proiectul Nabucco este unul grandios și esențial atât economic, cât și strategic. Proiectul urmărește să creeze o rețea de infrastructură prin care gazele din zona Mării Caspice și a Orientului Mijlociu să ajungă în Europa Centralătranzitând 5 țări, printre care și România, și oprindu-se în Austria.

În acest context de acțiune directă a statelor membre și de preocupare crescută a nivelului comunitar, toamna 2006 se anunță a fi fierbinte din punct de vedere energetic. În septembrie, Comisia Europeană va prezenta planul referitor la eficiența energetică, iar lunile următoare vor sta sub semnul lucrărilor Consiliului Energiei, a summitului Uniunea Europeană-Rusia pentru discutarea chestiunilor energetice și accederea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: