Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Caracterizarea mediului de afaceri în perioada 2005-2006 (III)

Constantin NIȚĂ

Mediul de afaceri în economia de piață este acel spațiu economic creat pentru libera inițiativă și concurență, bazat pe o legislație simplă, transparentă și stabilă.



Din punct de vedere instituțional, responsabilitatea pentru monitorizarea și coordonarea cadrului de desfășurare a activității IMM-urilor revine Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, înființată încă din 2003 printr-o hotărâre de Guvern. Mai există o asociație patronală, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, care funcționează din 1992. Nu există, așadar, nici o contribuție viabilă a actualei guvernări la dezvoltarea cadrului instituțional.

Cadrul financiar este o altă problemă cu care se confruntă tinerii antreprenori.

Desigur, există, teoretic, numeroase fonduri, europene sau autohtone, la dispoziția investitorilor. Există doar două probleme: costul extrem de ridicat al creditelor, care, asociat cu instabilitatea sistemului fiscal, generează teama investitorilor de a nu ajunge în situația imposibilității achitării datoriilor financiare; în al doilea rând, antreprenorii resimt o acută nevoie de educație, de dobândire a unui know-how la care acum nu au acces.

Până în prezent, singura măsură care s-a luat în finanțarea lucrărilor agricole este de fapt o promisiune lansată verbal de primul ministru și abandonată ulterior: „Guvernul intenționează să înființeze o rețea de case de credit rural care să faciliteze accesul la credite pentru rezidenții din mediul rural.” Acest proiect este destinat investitorilor în agricultură – în special mici fermieri, cu proiecte în valoare de cel mult 10.000 euro.

Programele anunțate sporadic de Guvern, cu menirea de a ajuta sectorul IMM, par mai curând niște firimituri aruncate în derâdere. Astfel, oficialitățile anunță un program pentru IMM-uri, cu fonduri totale de 44,5 milioane de lei pentru investiții, modernizare și retehnologizare, derulat de Agenția Națională pentru IMM-uri prin intermediul unei bănci comerciale. Banca urmează să acorde beneficiarului eligibil un credit de finanțare, pe termen mediu sau lung, care va acoperi minim 25% din valoarea proiectului de investiții. Contribuția proprie a beneficiarului trebuie să fie de minim 15% din valoarea proiectului de investiții, în natură sau în numerar. Fondurile pot fi utilizate pentru achiziționarea de terenuri, clădiri, construcții, mașini, utilaje și echipamente, mijloace de transport de mărfuri, brevete de invenție, licențe, dar și pentru construcția, reconstrucția, extinderea sau modernizarea de active corporale direct legate de realizarea proiectului de investiții. În același timp, însă, aflăm dintr-un alt raport că doar 2,24% din întreprinderile mici și mijlocii au accesat fonduri europene și finanțări nerambursabile de la stat. Este clar, așadar, că problema antreprenorilor nu este atât lipsa de fonduri, cât lipsa de educație în acest domeniu, corelată cu neîncrederea în viabilitateasistemul fiscal și în modul în care schimbările dese și impredictibilitatea sistemului legislativ le pot afecta capacitatea de rambursare a unui eventual credit contractat.

b) În privința alocării unui cuantum adecvat din PIB pentru programe de pregătire a resurselor umane, marketing precum și pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor.

A existat un singur proiect de acest tip, destinat unui singur sector economic: turismul. În același timp, dacă luăm în considerare datele furnizate de Strategia Guvernamentală Pentru Susținerea Dezvoltării Întreprinderilor Mici și Mijlocii în perioada 2004-2008, constatăm că ponderea IMM-urilor ce activează în turism este de 0,8%, un procent atât de mic încât nu este dificil să bănuim că fondurile puse la dis poziție prin acest program – 325 milioane euro – vor fi accesate, în cea mai mare parte, tot de firmele mari ce controlează ramura economică a turismului în România.

Un studiu întreprins recent de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România relevă foarte clar situația dramatică în care se găsește în prezent acest sector. 50% dintre IMM-uri nu au încă un program concret de măsuri care să asigure supraviețuirea firmei în noul context concurențial impus de integrarea României în Uniunea Europeană; doar 14,15% au implementat programul cu succes. Domeniile care le ridică cele mai multe probleme întreprinzătorilor sunt: pentru 48,11% dintre aceștia – costurile cu forța de muncă, pentru 40,57% - certificarea produselor, reglementările tehnice și standardele, pentru 33,02% - regulile concurenței, pentru 29.25% - protecția mediului, în sfârșit, pentru 19,81% problema principală ar fi calitatea și siguranța produselor.

Întreprinzătorii au lansat un apel către Guvern, solicitând, pe ultima sută de metri, asistență și atenția cuvenită din partea autorităților. Ei cer elaborarea unui program special de informare, pregătire și consultanță a IMM-urilor, organizarea de traininguri, mese rotunde, seminarii și conferințe centrate pe tema acquis-ului comunitar, realizarea unor studii de impact al aderării care să conțină și un capitol de amenințări și oportunități pentru IMM-urile românești. Antreprenorii români susțin că, în situația în care nu le vor fi luate în seamă nevoile de informare, mai mult de jumătate din IMM-urile de pe scena economică vor dispărea după integrare.

 

VI. Exportul – sublim, dar lipsește cu desăvârșire

 

Problemele întâmpinate de antreprenorii români în ceea ce privește exportul sunt aproape în stadiul de boală cronică. Ele au început odată cu aprecierea tot mai accentuată a leului în raport cu euro, ceea ce a condus la scăderea profitabilității exporturilor. Însă aceasta nu este singura problemă a exportatorilor.

Mihai Ionescu, secretar general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), a precizat că exportatorii traversează o perioadă extrem de grea. „S-au pierdut, anul trecut, sume importante de bani și riscăm ca, și în acest an, antreprenorii să piardă alți bani. În 2006, vor fi mai multe falimente decât anul trecut, sute de mii de oameni urmând să-și piardă locurile de muncă”, a spus Ionescu. Potrivit acestuia, Strategia Națională de Export este doar în stadiul de simpozioane. „Este una din ultimele șanse de a crea o economie competitivă. Pot dispărea anumite ramuri din economie. Nu am dorit ca prin această strategie să salvăm sectoare muribunde. Au fost identificate câteva ramuri profitabile; dacă nu susținem aceste sectoare înseamnă că degeaba am muncit”, a subliniat Mihai Ionescu. Exportatorii cer Executivului să includă în hotărârea de guvern în care s-a aprobat Strategia un program de măsuri pe termen scurt cu aplicabilitate în cursul anului acesta.

Putem trage concluzia că, în cele 500 de zile scurse de la învestitură, politica Guvernului în domeniul mediului de afaceri a stat sub semnul provizoratului, al compromisurilor și al luptei pentru putere care s-a desfășurat în interiorul Coaliției.

În acțiunile întreprinse au fost evidente atât latura de capitalism sălbatic promovată în special de liberalii din Ministerul de Finanțe, cât și populismul demagogic al democraților de la Ministerul Muncii. Lipsa totală de corelare în aceste domenii a provocat un adevărat haos căruia i-au căzut victime în special întreprinderile mici și mijlocii. Se poate spune că IMM-urile sunt „carnea de tun” a actualei guvernări: centrul de greutate al fiscalității se bazează pe ele, în condițiile în care apropiata integrare în Uniunea Europeană le va impune condiții mult mai drastice pentru funcționare. Firesc ar fi fost ca, dimpotrivă, statul să încerce să ajute IMM-urile să treacă pragul integrării prin ceea ce se specifica atât de frumos în Programul de Guvernare, adică „înlăturarea obstacolelor din calea inițiativei private”. În atari condiții, acceptarea cinică de către Guvern a faptului că circa jumătate dintre IMM-uri sunt inevitabil sortite falimentului arată că politica reală a Executivului este cea de distrugere deliberată a acestui segment economic – adică tocmai segmentul capabil să genereze avânt economic și prosperitate pentru majoritatea populației țării.

Politica liberală, care seamănă, acum, întristător de mult cu soluția lui Cațavencu: „Până când să n-avem și noi faliții noștri?”, lasă, practic, toată economia României la dispoziția unui grup restrâns de oligarhi și liberă în fața invaziei produselor de import. România devine, astfel, o simplă piață de desfacere a Europei sau, cel mult, încă doi-trei ani, o țară pentru lohn.

Partidul Conservator, care a militat vehement pentru dezvoltarea IMM-urilor și care deține în Guvern o funcție de viceprim-ministru, nu a avut nici un fel de greutate în decizia guvernamentală în aceste 500 de zile. Fie că a fost ocolit la discuții și pus în fața faptului împlinit de către liberali și democrați, fie că, după cum a sugerat George Copos, IMM-urile sunt, de fapt, marile întreprinderi ale domniei sale și ale altora ca el.

Publicat în : Economie  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: