Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cum se face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare și cele stabilite la nivel european?

Andreea VASS

Necesitatea de flexibilizare a priorităților europene și compatibilizare a lor cu cele naționale este asigurată prin intermediul cadrelor strategice naționale de referință, pe care fiecare stat membru îl elaborează în parte. Acest cadru permite mularea instrumentelor comunitare financiare structurale și de coeziune pe prioritățile stabilite la nivel național. Cu alte cuvinte, o parte din nevoile naționale sunt finanțate numai din fonduri proprii, iar altele sunt atinse pe baza efortului financiar comun, al statului membru în cauză și al bugetului comunitar, iar în unele situații din alte surse externe de finanțare.



În luna aprilie 2006, acest document strategic a fost înaintat de către România Comisiei Europene spre negociere, iar în luna iulie a avut loc prima reuniune oficială pentru discutarea proiectului Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR). Până la jumătatea lunii septembrie a.c., România va transmite Comisiei versiunea consolidată a CSNR, în scopul agreerii documentului și intrării sale în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007.

 

Care sunt prioritățile europene?

 

Dezbaterile dure cu privire la identificarea pedalelor de accelerație a dezvoltării economice și sociale la nivelul Uniunii Europene s-au concretizat în identificarea a două priorități concrete: creșterea economică și crearea de locuri de muncă. UE răspunde acestor provocări majore printr-un proces de programare economică pe termen mediu și lung, în urma căruia au fost determinate, în cursul anului 2005:

* obiectivele politicii europene, acțiunile necesare și fondurile pentru finanțarea acestora - Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Politica de Coeziune 2007-2013, și

* au fost elaborate liniile directoare pe care le aplică fiecare guvern în parte, în funcție de condițiile naționale specifice - Liniile Directoare Integrate ale UE 2005-2008 pentru Creștere Economică și Locuri de Muncă.

În măsura în care sistemele naționale de strategii economice sunt în concordanță cu liniile directoare de politici economice comunitare, statele membre pot beneficia de sprijinul financiar acordat de UE, prin intermediul fondurilor comunitare specifice. UE consideră necesară sprijinirea programelor care au ca rezultat dezvoltarea celor doi catalizatori principali ai creșterii economice: calitatea forței de muncă și productivitatea. În acest sens, mixul de politici economice pe care fiecare stat membru trebuie să-l aplice cu scopul sprijinirii acestor obiective este lăsat la aprecierea guvernării naționale, ca fiind în strânsă legătură cu situația economică specifică și ca proces de continuă evoluție în funcție de rezultatele obținute.

Așadar, negocierile pe care UE le poartă pe parcursul acestui an cu partenerii naționali în ceea ce privește programele de dezvoltare care vor fi cofinanțate cu ajutorul fondurilor europene în perioada 2007-2013 au ca punct de plecare doar acele politici economice care acționează pârghiile pieței muncii și ale creșterii economice.

 

Care sunt prioritățile naționale?

 

România, ca și noile state membre, a fost solicitată de către Comisia Europeană să elaboreze Planul Național de Dezvoltare pentru accesarea Fondurilor de pre-aderare de tip structural (PHARE, ISPA și SAPARD) și, ulterior aderării, pentru accesarea Instrumentelor Structurale (fonduri structurale și de coeziune).

Acest document de planificare strategică și programare financiară multianuală are ca scop orientarea și stimularea dezvoltării economice și sociale a țării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice și sociale.

 

Obiectivul Global al PND 2007-2013 constă în „reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene”. Conform estimărilor realizate, România ar putea recupera până în anul 2013 circa 10 puncte procentuale din decalajul PIB/locuitor față de UE, ajungând la circa 41% din media UE. Acest obiectiv se sprijină pe trei obiective specifice:

* Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

* Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

* Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

În definitiv, strategia PND va fi finanțată din surse multiple:

* Interne: buget de stat, bugete locale etc.

* Externe: instrumentele structurale ale UE, fondurile UE de tip structural pentru dezvoltare rurală și pescuit, credite externe etc.

 

Joncțiunea priorităților naționale cu cele comunitare

 

Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CNSR)  face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare, și prioritățile stabilite la nivel european.

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune, fiecare stat membru elaborează un Cadru Strategic Național de Referință (CSNR), ca document de referință pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune. Acest document nu servește însă ca instrument de management, ci stabilește doar prioritățile de intervenție ale Fondurilor Structurale și de Coeziune în perioada de referință.

Este însă de menționat că, deși CSNR preia și sintetizează elementele principale incluse în PND, acestea sunt reorganizate în funcție de cele 3 Priorități și cele 11 Direcții de acțiune (Guidelines) din Orientările Strategice Comunitare.

 

Legătura între CSNR și Programele Operaționale (PO)

 

În cadrul pachetului care se negociază cu Comisia Europeană, CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a Fondurilor Structurale Comunitare, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează prevederile CSNR. Din acest motiv, trebuie evidențiate foarte clar conexiunile și intercondiționările strategice între CSNR și PO.

CSNR pornește de la o analiză succintă a disparităților de dezvoltare, a punctelor slabe și a potențialului de dezvoltare. Analiza este structurată în funcție de modul de organizare pe priorități ale strategiei, pe cinci mari teme:

* infrastructură,

* competitivitate economică,

* resurse umane,

* capacitate administrativă,

* dimensiunea teritorială a dezvoltării.

Pornind de la obiectivul general, cele 6 priorități naționale de dezvoltare din PND 2007-2013 și cele 3 priorități din Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, au fost stabilite 4 priorități tematice:

* Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

* Îmbunătățirea competitivității pe termen lung a economiei românești;

* Dezvoltarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman;

* Construcția unei capacități administrative eficiente.

A fost identificată totodată o prioritate teritorială, care urmărește promovarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu, prin crearea condițiilor pentru reducerea disparităților inter-regionale și intra-regionale. În acest context, CNSR abordează cele trei mari teme stabilite în Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, și anume: dezvoltarea urbană, diversificarea activităților economice în mediul rural și cooperarea teritorială europeană, urmărind armonizarea intervențiilor din Fondurile Structurale și de Coeziune corespunzătoare diferitelor Programe Operaționale Sectoriale și Regionale și maximizarea impactului acestor acțiuni.

 

Programarea financiară a CNSR în propunerea actuală

 

CSNR prezintă alocările anuale indicative din fiecare fond (FSE, FEDR, FC), precum și alocările anuale indicative din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European de Pescuit, stabilite de către Ministerul Finanțelor Publice în cooperare cu Autoritățile de Management ale Programelor Operaționale.

Suma totală alocată României pentru Obiectivul „Convergență”, inclusiv Fondul de Coeziune este de 16,870 miliarde euro, în prețuri 2004. României i s-au mai alocat circa 394 milioane euro pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, din care 324 milioane euro pentru Cooperare Transfrontalieră și 70 milioane euro pentru Cooperare Transnațională.

La contribuția comunitară se adaugă cofinanțarea națională (publică și privată), dimensiunea acesteia fiind însă cuprinsă în Programele Operaționale și nu în CSNR.

De asemenea, CSNR trebuie să includă informațiile necesare verificării ex-ante a principiului adiționalității, element fundamental al programării Fondurilor Structurale și de Coeziune.

 

Concluzii

 

* Strategia CSNR preia viziunea strategică din PND 2007-2013, stabilind ca obiectiv general reducerea disparităților de dezvoltare între România și statele membre ale UE cu aproximativ 11 puncte procentuale. Însă contribuția determinantă a CSNR față de celelalte documente strategice constă în concentrarea Fondurilor Structurale și de Coeziune pe domenii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale ale României, în conformitate cu Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea și cu Strategia Lisabona revizuită.

* Se estimează astfel că CSNR va contribui la obiectivul general stabilit prin PND 2007-2013 prin accelerarea ritmului de creștere a PIB și generarea unei creșteri suplimentare a acestuia cu 15% până în 2015, ca efect direct al utilizării Fondurilor Structurale și de Coeziune.

* Proiectul CSNR reprezintă baza pentru negocierile în curs de derulare cu Comisia Europeană. Este important de subliniat că ulterior transmiterii la Comisia Europeană a proiectului CSNR, acesta rămâne în continuare deschis unor eventuale ajustări, având în vedere comentariile pe care Comisia Europeană le va formula față de acest document și informațiile suplimentare ce vor fi necesare pentru fundamentarea solicitării de asistență financiară din Fondurile Structurale și de Coeziune.

* Nu în ultimul rând, întrucât CSNR nu este un instrument de management, documentul descrie foarte general sistemul de implementare a Fondurilor Structurale și de Coeziune în România, cu accent pe acțiunile avute în vedere pentru asigurarea unui management eficace și eficient al acestor fonduri.

 

Andreea Vass este Expert - Departamentul de Politici Economice și Sociale, Administrația Prezidențială

Publicat în : Economie  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: