Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

La UDMR se face restructurare, dar nu se schimbă nimic

Cora MUNTEAN

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, deși cea mai importantă forță a minorităților din țară, are mari probleme interne. Pe de o parte, în interior există voci care doresc o restructurare profundă a conducerii formațiunii, iar pe de altă parte vin loviturile din exterior. Dar nu din partea partidelor românești, ci de la maghiarii care consideră că UDMR nu mai este capabilă să le reprezinte interesele.



Liderii Uniunii au reușit cu succes, până acum, să mențină toate aceste nemulțumiri în interior, iar cei care au ridicat vocea au fost excluși. Este cazul episcopului Tokes Laszlo, care a reprezentat simbolul maghiarimii din România. Excluderea acestuia la Congresul de la Satu Mare, în anul 2003, a reprezentat un moment critic pentru Uniune.

Adepți ai principiului pașilor mărunți, dar siguri, în politică, perfecționând arta compromisului, liderii Uniunii au reușit să obțină tot ceea ce au dorit, ultima doleanță, “autonomia culturală”, fiind și ea la un pas de îndeplinire. Sloganul din 1990 “It es most” (Aici și acum) s-a dovedit total ineficient în raport cu izbucnirea naționalistă și necontrolată a formațiunilor precum “România Mare” sau “Vatra Românească”. UDMR și-a înființat propriul miniparlament, în ideea reprezentării democratice a tuturor curentelor.

Uniunea funcționează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive și de control. Organul decizional suprem al Uniunii este congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanților Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanților adoptă decizii privind funcționarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul de reprezentare, de coordonare și de consiliere al membrilor asociați, care adoptă decizii în cadrul atribuțiilor proprii, înfăptuindu-se astfel pluralismul de valori și de interese al sferei civile maghiare din România. Consiliul Operativ al Uniunii este un organ permanent, compus din 11 membri, care se reunește ori de câte ori se impune în perioada dintre două ședințe ale CRU. Deciziile acestui organ se supun ulterior aprobării CRU. Reprezentarea supremă și coordonarea politică ale UDMR sunt asigurate de președintele Uniunii. Structurile Uniunii s-au format în 1992 la Târgu Mureș. După care a urmat momentul Declarației de la Cluj, când maghiarii și-au expus explicit pretențiile legate de drepturile lor. Atunci a fost un alt moment critic deoarece se vehicula ideea alipirii Transilvaniei la Ungaria. Idee vehiculată nu de maghiari, ci de români. Toate guvernele Ungariei au respins ferm această ipoteză și, mai în glumă, mai în serios, se spunea că, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, românii ar fi devenit o majoritate în Ungaria.

Conducerea Uniunii este aceeași de aproape 10 ani. Iar apropierea de partidele românești s-a făcut prin celebra “trădare de la Neptun”, în perioada 1996-2000. Atunci, Marko Bela, Frunda Gyorgy, Borbely Laszlo, Tackacs Csaba și Verestoy Attila au semnat, în opinia rivalilor lor politici din interior, “pactul cu diavolul”. Atunci au acceptat să facă anumite jocuri ale puterii, Convenția Democrată din România, cu scopul rămânerii la guvernare.

 

Și în UDMR, banii au generat scandaluri

 

UDMR primește bani atât de la Guvernul Ronâniei, cât și din Ungaria. Au existat în permanență acuzații că banii ar fi folosiți în alt scop decât în interesul maghiarimii. Prima “victimă” a fost Szocs Geza, înlăturat din conducerea Uniunii, din funcția de secretar, în anul 1993, pentru că a folosit donații din străinătate în scopuri personale. Szocs și-a cumpărat din banii UDMR case la Cluj și Budapesta, deși scopul era cumpărarea de sedii și înființarea unui ziar în limba maghiară. Asta se întâmpla înaintea congresului de la Brașov. Până în 1999 congresele UDMR se țineau din doi în doi ani, după care din patru în patru. În anul 1993 președinte a fost ales Marko Bela, iar conducerea executivă nu s-a schimbat prea mult. Acesta, la rândul lui, a fost acuzat că a folosit în scopuri personale banii proveniți de la Guvernul ungar. Acuzele se referă în special la faptul că președintele poet și scriitor a folosit banii pentru editura la care își publică volumele.

 

Dosarele

 

UDMR nu a fost zguduită de scandaluri de corupție, ceea ce i-a adus un plus de credibilitate. Desigur, doar de fațadă deoarece multă lume vorbește despre afacerile lui Verestoy Attila, căruia în secuime i se mai spune și Cherestoy. De asemenea se vorbește despre îmbogățirea vădită a liderilor Uniunii, însă, în raport cu politicienii români, cei maghiari sunt considerați novici. Iar instinctul de conservare îi face pe maghiari să se consoleze cu ideea că „fură, dar sunt de-ai noștri”.

Chiar și scandalul declanșat în urma privatizării stațiunii Sovata, în care este implicat și senatorul Gyorgy Frunda, nu capătă aspecte atât de grave deoarece, la urma-urmei, stațiunea a revenit ungurilor. Singurii care nu ezită să arate cu degetul către liderii UDMR sunt radicalii maghiari. Doar că pe ei nu-i ascultă nimeni deoarece au căzut ușor în derizoriu.

Singurul scandal care ar fi putut afecta imaginea conducerii Uniunii ar fi cel legat de colaborarea cu fosta Securitate. Marele rival al actualei conduceri, avocatul Kincses Elod, a lăsat să se înțeleagă faptul că liderii Uniunii au colaborat cu Securitatea. Kincses a spus recent că Securitatea a racolat mai mulți intelectuali de etnie maghiară decât majoritari. Strategia a avut drept scop o încercare continuă de desnaționalizare. Kincses are anumite suspiciuni și în ceea ce-i privește pe liderii UDMR, însă nu se poate pronunța până când nu cunoaște exact situația. “Cer ca toți cei care au dosare, de rețea sau de urmărit, să le facă publice. Și Marko Bela, și Frunda și toți ceilalți. Dacă Marko Bela a dat informații despre scriitorii cu care s-a întâlnit sau dacă nu, acest lucru nu se poate ști decât dacă vedem acele documente”, a spus avocatul. Care nu exclude posibilitatea ca anumite pagini din dosar să fi dispărut, dar, în opinia lui, “chiar și adevărul ciuntit este mai important decât să admitem în continuare turnătorii printre noi”.

Kincses Elod a mai declarat că în 1990 a fost invitatul lui Emil Hurezeanu la o emisiune la postul de radio Europa Liberă, iar ziaristul i-a spus încă de atunci că “în conducerea fiecărui partid se regăsesc securiști”. Puțin mai târziu, înainte de a candida pentru Parlament, Kincses a cerut pedepsirea securiștilor vinovați. “Am cerut să fie rași și tunși și băgați la zdup. Imediat după aceea am fost radiat de pe liste, iar în locul meu a intrat Marko Bela”, a spus Kincses.

Avocatul Kincses Elod a avut un rol important la evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș. El a trăit o perioadă în Ungaria în exil. A fost președinte al UDMR Mureș, de unde a fost exclus din cauza conflictului cu Marko Bela. La Congresul de la Miercurea Ciuc, unde a candidat la șefia Uniunii împotriva lui Marko Bela, a fost practic semnată condamnarea politică a avocatului. Anul trecut în septembrie, Kincses declara că mulți dintre liderii UDMR au colaborat cu Securitatea, însă dosarele le-au fost “curățate” după 1990.

 

Lipsa de comunicare

 

Discuțiile privind necesitatea restructurării Uniunii au fost lansate de ministrul Nagy Zsolt, la o întâlnire cu tinerii maghiari la Festivalul Felsziget. Atunci s-a văzut preocuparea, chiar îngrijorarea tinerilor față de lipsa de schimbare, de promovare a oamenilor tineri. Chiar dacă s-a dat personal ca exemplu, tânărul ministru nu a reușit să convingă asistența de democrația care există în cadrul Uniunii. Atunci a acceptat că este nevoie de schimbări, însă s-a referit doar la eșaloanele secunde, apreciind mult, chiar elogiind activitatea lui Marko Bela. A amintit în special că ar fi nevoie de mai multă comunicare în cadrul Uniunii.

Borbely Laszlo a acceptat și el că este nevoie de schimbare, mai ales la nivelul conducerii executive, care are sediul central la Cluj-Napoca. Takacs Csaba, președintele executiv, va fi în mod sigur “executat” la congresul care va avea loc anul viitor.

Marko Bela a adaptat limbajul politicianului român și a spus că, dacă i se va cere, este gata să facă pasul în spate.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: