Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dorel Fronea, directorul Direcției Regionale Vamale București

Virginia MIRCEA

„Doresc ca vama să fie o instituție publică lucrând în folosul societății și nu o «societate comercială» generatoare de prosperitate pentru anumiți indivizi, și sunt convins că voi reuși în demersul meu.“



Domnule Dorel Fronea, ați fost numit în luna septembrie a anului trecut la conducerea Direcției Regionale Vamale București. Care sunt calitățile care v-au recomandat pentru această funcție?

Cred că principalul criteriu a fost profesionalismul și un summum de factori. Lucrez în instituția vămii de opt ani, iar CV-ul meu conține mai multe studii postuniversitare în țară și în Marea Britanie cu specializare în securitate și administrație publică, cel mai important fiind cel de manager public absolvit în cadrul programului PHARE Young Professional Scheme. Importante au fost de asemenea rezultatele pe care le-am obținut la Biroul Vamal Ploiești prin revigorarea ritmului de muncă, scăderea timpilor de așteptare în vamă și o îmbunătățire a performanțelor. În timpul cursurilor postuniversitare, mi-am dorit să ajung în postura de a conduce o direcție vamală pentru a arăta că se poate conduce într-un mod mai eficient, care să diminueze corupția, să aducă mai mulți bani la buget și care în același timp poate să genereze un climat de comunicare și deschidere în interiorul instituției și mai multă transparență și încredere între instituție și societate. Doresc ca vama să fie o instituție publică lucrând în folosul societății și nu o „societate comercială“ generatoare de prosperitate pentru anumiți indivizi și sunt convins că voi reuși în demersul meu.

 

Care a fost agenda dumneavoastră la numirea în funcție?

Trebuie să vă spun că Direcția Vamală București desfășoară 40% din operațiunile Autoritatii Naționale a Vămilor. Pentru a înțelege mai bine ce reprezintă Direcția Regională Vamală București în cifre, vă dau un singur exemplu: în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2005, veniturile încasate de Autoritatea Națională a Vămilor s-au cifrat la suma de circa 16,3 miliarde RON, reprezentând 33% din veniturile colectate la bugetul de stat în cursul anului trecut. Un calcul simplu ne arată că DRV București a adus la bugetul de stat în anul 2005 6,52 miliarde RON (adică 13,2% din veniturile colectate la bugetul de stat în cursul anului trecut). În paranteză fie spus, doar în primele 7 luni ale anului 2006 DRV București a adus la bugetul de stat cu aproximativ 259 milioane euro mai mult decât în perioada similară a anului 2005.

Principiile de conducere după care conduc Direcția Regională Vamală București sunt: transparența actului decizional, eficiență, eficacitate, cooperarea interinstituțională și transformarea DRV București într-un partener, în respectul legii, al agenților economici pentru consolidarea mediului de afaceri din București.  

Agenda mea a conținut și conține obiectivele cerute de conducerea ANV: creșterea procentului de proceduri simplificate de la 4% la 40% până la 1 ianuarie 2006, acesta fiind un obiectiv asumat prin programul de guvernare. Deși la momentul la care am preluat conducerea Direcției Regionale Vamale București aceasta era pe ultimul loc, acest obiectiv l-am îndeplinit la termen.

Un alt punct din agendă privește combaterea traficului cu mărfuri contrafăcute. În ultimul trimestru al anului trecut am avut rețineri duble față de primele trei trimestre. Pentru a înțelege mai bine această prioritate, vă voi spune, fără a intra în detalii tehnice, că traficul cu produse contrafăcute aduce prejudicii pe trei segmente importante: pe de o parte deținătorului dreptului de proprietate intelectuală, bugetului de stat și, nu în ultimul rând, cumpărătorului ce este înșelat în privința calității bunului achiziționat.

Încasările la bugetul de stat au crescut constant. Astfel, dacă în primele nouă luni ale anului 2005 creșterea la bugetul de stat ianuarie-septembrie 2005 comparativ cu ianuarie-septembrie 2004 a fost de doar 8,5%, în lunile octombrie-decembrie 2005 comparativ cu octombrie-decembrie 2004 creșterea a fost de aproximativ 23%, acest procent crescând pentru primul semestru al anului 2006 comparativ cu 2005 la 26,29%. Pentru a înțelege ce înseamnă această creștere la bugetul de stat, vă spun că mă refer la o creștere cu aproximativ 259 milioane euro (primul semestru 2006 comparativ cu primul semestru 2005).

Diminuarea corupției. Deși este greu de cuantificat, vă pot da o statistică. Dacă prin absurd am considerea că procentul de corupție este de sută la sută, procentul actual de lucru prin procedură simplificată de 40% arată la un calcul simplu că avem o diminuare cu 40% a corupției prin eliminarea contactului dintre lucrătorul vamal și agentul economic.

Pe lângă obiectivele materiale, mi-am asumat și obiective de ordin moral, pentru a crea modele. Șefii birourilor și direcțiilor în trecut erau priviți ca niște mici zei, la care se ajungea foarte greu; cuvântul lor nu se punea la îndoială, iar vameșii erau puțin timorați când aveau de făcut un control la un transport, ca nu cumva prin acel control să-l deranjeze pe șef. Eu am impus un alt stil: obținerea de rezultate. Nu m-au interesat nume de societăți comerciale, agenți economici sau transportatori. Pe mine mă interesează ca lucrătorii vamali să-și facă treaba pentru care sunt angajați. Sunt adeptul elementului surpriză. Când vameșul te vede în spatele lui în timpul când efectuează un control, e bulversant pentru el. Înțelege că obținerea de rezultate nu este doar un slogan pe hârtie. Tot cu scopul de a obține rezultate bune am instituit un mod de comunicare cu șefii de birouri vamale. Astfel, ne întâlnim în fiecare zi de luni la sediul Direcției Regionale Vamale pentru a analiza rezultatele și pentru a monitoriza modul de îndeplinire a obiectivelor.

 

Ați vorbit mai devreme despre proceduri simplificate. Ce sunt acestea?

Sunt o modalitate prin care unii agenți economici sunt vămuiți la sediul lor. Este vorba despre agenții economici cu bonitate, care îndeplinesc cumulativ trei condiții: au peste 100 de declarații vamale într-un an calendaristic, nu au debite la bugetul de stat și nu au abateri de la legislația vamală.Sunt societati mari gen Renault, Nissan, Practiker, mari societăți de leasing ș.a.m.d. În ce constă? Practic mijlocul de transport încărcat cu marfă în loc să sosească la biroul vamal se duce direct la sediul importatorului unde așteaptă timp de trei ore o eventuală intervenție a inspectorului vamal. Dacă în acest interval de timp biroul vamal nu intervine, agentul economic își întocmește declarația vamală și poate dispune de marfă fără a fi supus controlului vamal. Pentru a evita anumite “tentații” și a elimina suspiciunile de corupție, la nivelul DRV avem echipaje mobile care stau în trafic, în puncte fixe sau mobile, care pot oricând să efectueze controale pe traseu, la sediul importatorului sau la depozite.

 

Ce măsuri ați luat pentru diminuarea corupției?

Am limitat la maximum corupția organizată. Am căutat să “obturez” toate conductele generatoare de mită prin întărirea controalelor la agenții economici importatori cunoscuți că se află în această rețea, prin schimbarea din funcții a unor șefi de puncte vamale sau a unor lucrători vamali asupra cărora planau suspiciuni de corupție, prin întărirea și intensificarea controalelor inopinate în punctele de trecere frontieră sau birouri vamale și controale în trafic. Practic acesta a fost și este principalul demers ce m-a ajutat și mă ajută să ridic nivelul încasărilor la bugetul de stat.

 

Cum abordați sectorul resurse umane în problema corupției?

Am pus mare accent, de când mă aflu la conducerea acestei instituții, pe managementul resurselor umane. Și am aplicat un principiu pe care l-am învățat la studiile din Marea Britanie HM Customs and Revenue “Omul potrivit la locul potrivit care să facă munca potrivită”. Practic trebuie găsită partea bună la fiecare lucrător. Am privit managementul resurselor umane ca pe un puzzle – dacă un element nu se potrivește, se blochează tot. Am căutat ca imaginea mea să se identifice cu cea a vămii și să elimin compromisurile din activitatea DRV București.

Totodată, pornind de la principiul că un om educat este un om puternic, am întărit componenta perfecționării personalului prin intensificarea și diversificarea ședințelor de perfecționare.

 

În ce relații sunteți cu vămile din țările vecine?

Din punct de vedere al cooperării instituționale și transfrontaliere avem o relație deosebită cu Direcția regională vamală Ruse care controlează întreaga frontieră dunăreană, și în general cu autoritatea vamală bulgară. Astfel, până în acest moment am avut o serie de 5 întâlniri bilaterale atat în Bulgaria, cât și în România.

 

Cât de pregătită este Direcția Vamală București pentru momentul aderării la UE?

Vama românească trece printr-o perioadă de profunde transformări. Autoritatea Vmală din România va trebui să fie interoperabilă informatic cu sistemele din celelalte țări ale Uniunii. La momentul aderării, prima instituție care va trebui să funcționeze ca o instituție comunitară va fi Vama. Pe lângă interoperabilitatea IT, care este pe deplin realizată în acest moment, avem aplicarea legislației comunitare, pe care deja o aplicăm de la 16 iunie a.c., și reorganizarea și perfecționarea personalului la care mai avem de lucru.

Vama este singura instituție care la ora zero trebuie să funcționeze ca o instituție sută la sută comunitară. Aceasta și datorită faptului că de la acel moment 75% din drepturile vamale încasate de vămile din România vor fi vărsate la bugetul UE. Mai mult, Autoritatea vamală este singura care controlează mărfurile aflate în trafic internațional, din aceasta rezultând și sarcina de a contribui la securizarea frontierelor non-comunitare.

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: