Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Forța militară poate câștiga războiul, dar nu pacea

Alex TISMANA

Interviu cu Iulian Fota, director al Colegiului Național de Apărare



Ce se întâmplă în acest moment în Orientul Mijlociu?

Orientul Mijlociu este unul din marile dosare ale globalizării, a cărui vreme de a fi gestionat oricum ar fi venit, datorită incapacității regiunii, mai puțin Israelul, de a ține pasul cu ritmul modernizării. Problemele actuale din zonă, fie că ne referim la Irak, fie la relația între Israel și palestinieni, sau state precum Siria sau Iranul, ajungeau oricum pe primele locuri ale agendei depolitică mondială.

9/11 nu a făcut decât să intensifice preocuparea statelor occidentale pentru regiune în urma unor clare ostilități și agresivități demonstrate de elmentele radicale, fundamentaliste ale lumii islamice. Ceea ce vedem azi în media nu reprezintă decât capitole ale acestui vast dosar intitulat “Modernizarea Orientului Mijlociu”.

 

Care sunt actorii implicați în situația actuală tensionată?

Fenomenul globalizării a dus la diversificarea listei actorilor. Avem actorii tradiționali, statele, iar aici am putea spune, pentru o mai bună înțelegere, că avem trei grupe distincte: a) marile puteri (Consiliul de Securitate al ONU + Germania); b) statele din zonă; c) statele care nu aparțin primelor două grupe, dar au interese strategice în zonă.

Globalizarea a dus însă și la afirmarea unor actori internaționali netradiționali, precum grupările non-statale, și chiar indivizi.

În prima categorie exemplele ar fi “Hamas” și “Hezbollah”, care prin acțiunile lor recente au generat această situație dintre Israel și Liban. La a doua categorie, de departe exemplul cel mai elocvent este Ben Laden, omul care a reușit să influențeze nu numai regiunea Orientului Mijlociu, dar și funcționarea sistemului internațional ca atare.

 

Ce se prefigurează pe termen scurt și mediu?

Nici unul dintre actorii tradiționali, nici măcar SUA, nu poate gestiona singur acest dosar fierbinte, deși stabilitatea întregii planete depinde de modul în care va fi gestionat acest dosar. Ca urmare, fiecare dintre marii actori își caută parteneri și aliați în vederea promovării unei anumite strategii de gestionare a regiunii. Ce se poate spune cu o anumită siguranță este că SUA împreună cu restul statelor occidentale au capacitățile politice, militare și economice de a spera măcar într-o stabilizare a situației, dacă nu într-o reglementare a ei pe termen lung. Este de ajuns să privim la cooperarea tot mai strânsă între SUA și Germania, și chiar SUA și Franța.

 

Putem vorbi de o prezență românească în acest “dosar”?

Da. În acest dosar, România se manifestă pe mai multe planuri: a) în plan multilateral, suntem preocupați și participăm la gestionare în cadrul NATO, ca membru al Alianței și în UE, ca foarte apropiat membru, alături de aliații noștri din NATO și UE, ne manifestăm și în cadrul ONU cu semnificative contribuții diplomatice, de pe vremea când dețineam președinția Consiliului de Securitate; b) militar, în baza relației speciale cu SUA și Marea Britanie și a participării la misiunile coaliției din Irak și NATO din Afganistan, contribuind direct la asistența umanitară pe care o oferim locuitorilor grav afectați de conflictele ultimilor ani și la reconstrucția acestor țări; c) bilateral, în baza relațiilor foarte bune atât cu Israelul, cât și cu statele arabe deschise cooperării cu Occidentul.

 

Ce credeți că este important pentru viitor?

În primul rând este important să convingem statele Orientului Mijlociu să adere și să sprijine acele valori și norme care au oferit Europei stabilitatea și prosperitatea ultimilor 60 de ani, în același timp însă cu respectarea specificului și tradițiilor regiunii, ferindu-ne de a impune un model străin, rigid. Avem nevoie ca Orientul Mijlociu să adere la un anumit tip de comportament internațional, fără riscul alterării culturale a acestei regiuni. Libia este un foarte bun exemplu în acest sens.

În al doilea rând, mesajul către radicalii din zonă, fie că sunt grupări fundamentaliste, fie indivizi, trebuie să fie lipsit de orice echivoc. Soluțiile pentru regiune trebuie construite în jurul dialogului, al respectului reciproc și în special sperând în dezvoltarea economică. Țări precum Iordania sau Egipt au înțeles încă de acum zece ani că pacea oferă mult mai mult decât războiul, așa cum și în Europa de Sud-Est s-a înțeles că nu există securitate fără prosperitate.

Și nu în ultimul rând forța militară, mai ales când vine vorba de radicali sau teroriști, nu trebuie exclusă din panoplia de instrumente, dar fără a uita că ea poate câștiga războiul, dar nu pacea.

                                                                                            

Interviu realizat de Alex Tismana

Publicat în : Interviu  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: