Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Crin Antonescu, liderul grupului parlamentar liberal de la Camera Deputaților

Alex TISMANA

„Discursul liberal în context actual european necesită, în opinia mea, un efort de diversificare și de adaptare la condițiile unei Europe în care valorile esențiale ale liberalismului sunt deja asumate.“



Sunteți parlamentarul liberal cu cea mai mare vechime în legislativul postdecembrist românesc. De ce liberal, domnule Antonescu?

Pentru mine opțiunea liberală s-a întemeiat pe două motive: primul – convingerea că principiile esențiale ale liberalismului sunt cel mai eficace detergent împotriva reziduurilor comuniste din societatea românească și, cel de-al doilea – ținând cont de prestigiul și istoria acestui partid. Reînființarea PNL a fost pentru mine și pentru mulți tineri, la acea vreme, speranța că lucruri bune și valoroase din istoria românească pot fi continuate. Personal țin foarte mult la ideea că istoria României nu poate fi scrisă începând cu perioada comunistă și nu am fost în situația altora, de a lua totul de la zero.

 

Are șanse de supraviețuire sub aspect doctrinar liberalismul românesc în contextul integrării europene?

Da, cu condiția ca programul, corpul doctrinar al liberalismului românesc să nu rămână cantonat în reveria interbelică, ci să fie adaptat la ceea ce înseamnă azi peisajul gândirii politicii europene, în care valori esențiale au fost consacrate de istoria postbelică.

Probabil, în anii ‘90, noi am vorbit mai puțin despre valori reale și recunoscute de o societate democratică modernă, cum ar fi: solidaritatea, protecția socială, egalitatea cel puțin teoretică a șanselor ori drepturile colective.

Aceasta nu înseamnă că noi, liberalii, nu le cunoșteam sau prețuiam, ci doar că, într-o societate marcată de colectivism, am simțit mai pregnant nevoia de a afirma valorile libertății, proprietății și individului, concurenței.

Discursul liberal în context actual european necesită, în opinia mea, un efort de diversificare și de adaptare la condițiile unei Europe în care valorile esențiale ale liberalismului sunt deja asumate.

 

Nu vă numărați printre fanii președintelui Traian Băsescu. Cum ați descrie relația actuală dintre PNL și președintele României?

PNL l-a făcut președinte al României pe Traian Băsescu. Asta nu înseamnă că cineva dintre liberali îi contestă sau neagă calitățile personale, dar președintele nu trebuie să uite că a câștigat la “potou” printr-o mobilizare extraordinară, mai ales a celor tineri, la care o contribuție esențială au avut-o membrii PNL. În plus, PNL i-a oferit lui Traian Băsescu un lucru esențial, și anume o legitimitate față de electoratul de dreapta. Astăzi relațiile nu se află într-o zodie fericită, pentru că alesul seamănă tot mai puțin cu candidatul nostru. Există doze prea mari de populism, de autoritarism în discursul și acțiunile președintelui României. Noi am visat mereu un Havel și ne trezim din ce în ce mai mult cu un Putin. Nu suntem naivi, altfel nu avem ce căuta în politică, știam că Băsescu nu e Havel, dar unii au sperat că, odată devenit președinte, evoluția sa va fi alta. Cu titlu strict personal, nu sunt foarte dezamăgit, pentru că știu de mult că Băsescu e un dușman organic al partidelor istorice românești.

 

Dar relația dintre PNL și premierul Călin Popescu Tăriceanu?

Spre deosebire de cei care consideră că cine nu-i cu Băsescu e automat cu Tăriceanu și invers, am numeroase nemulțumiri și față de modul cum Tăriceanu conduce PNL și Guvernul României. Premierul a avut, și încă are, o misiune dificilă, dar și o șansă istorică. E primul liberal care guvernează România după decembrie 1937 și în această postură nu ai dreptul să te dovedești mediocru.

 

Ce ne puteți spune despre “grupurile de interese” din interiorul PNL?

Cred că există în orice partid. În orice caz, orice partid la guvernare se confruntă cu asemenea actori mai mult sau mai puțin politici. În PNL sunt mulți oameni cu interese economice majore, dar cel puțin deocamdată acuzația că premierul este prizonierul unui asemenea grup nu are temei și ține strict de propaganda populistă de care vorbeam mai devreme. Nu este dovedit acest subiect. Cercurile de afaceri legate de PNL nu diferă prea mult de cele apropiate PD, de exemplu.

 

Va fi exclus Dinu Patriciu din PNL pentru jocul “la două capete”?

M-au surprins declarațiile lui Dinu Patriciu și nu cunosc pe nimeni în PNL care să susțină varianta unei coaliții de guvernare PNL-PSD. Faptul că suntem nemulțumiți de conviețuirea cu PD nu înseamnă că PSD poate deveni altceva decât adversarul nostru politic. Cred că e suficientă asocierea cu foștii socialiști vopsiți (PD), ca să ne fie dor de socialiștii “veritabili” (PSD). Dincolo de asta, cred că nici Dinu Patriciu, nici altcineva nu poate fi exclus pentru o propunere, oricare ar fi ea.

 

Ați afirmat că prin alianța cu PD nu ați câștigat nimic. Unii ar spune că totuși ați câștigat puterea...

Când s-a încheiat Alianta D.A, PD era un partid în descompunere, în care lideri de vază (Duvăz, Sassu) sau locali fugeau în PSD, Băsescu vizita Parchetul, fiind citat, și nu în inspecție, și în sondaje aveau 6-7%. PNL atinsese 20%, era evident principala forță de opoziție la regimul Iliescu-Năstase, și trendul se dovedea favorabil. PD nu putea să ne aducă nimic pentru că era un partid ce nu avea și nu are o doctrină definită, care nu mai avea nici o personalitate politică de calibru, cu excepția lui Traian Băsescu și eventual Radu Berceanu. Și avea oricum, pentru cei cu oarecare experiență politică, o reputație dubioasă ca potențial aliat.

 

“Dosariada” CNSAS vă atinge în vreun fel?

Nu. Nu am avut nici un fel de legătură cu fosta Securitate. Cred că problema deconspirării poliției politice și a colaboratorilor săi care astăzi sunt actori politici trebuie tranșată repede, complet și echitabil. Dacă CNSAS va reuși să facă legea respectată, avem o șansă. Dacă SRI și politicieni din spatele acestuia vor conduce jocul pe lângă lege, vom avea o nouă deziluzie și o cascadă de șantaje.

 

Interviu realizat de Alex TISMANA

Publicat în : Interviu  de la numărul 41

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: