Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

De la opacitate la transparență decizională

Corina DRAGOMIRESCU

Ne-am propus să construim o democrație participativă.Într-o primă etapă, am crezut că știm să o facem, că ne este chiar la îndemână. Simpla exprimare a unei opiniiîntr-un context formal sau informal ne-a făcut să credem că este ascultată, preluată și prelucrată de decidenții politici. Ne-au trebuit ani buni să realizăm că participarea civică în influențarea deciziei publice necesită un cadru reglementat care să determine autoritățile publice să asculte și să țină cont de vocile părților interesate ale societății civile.



Acum avem legi care prevăd posibilitatea de a interveni în procesul de elaborare a politicilor publice și totuși societatea civilă, sectorul neguvernamental, a rămas încă distant față de factorii de decizie.

Chiar dacă legea transparenței decizionale a autorităților publice (L 52/ 2003) oferă mijloacele legale de acțiune, demersurile de consultare pot depăși stadiul de momente formale numai dacă societatea civilă adoptă practici exigente și riguroase de implicare în elaborarea politicilor publice.

Deși există experiențe pozitive în materie de influențare a politicilor publice, acestea au mai curând un caracter accidental și nu sunt mulțumitoare ca participare de ansamblu a societății civile în elaborarea acestora.

Academia de Advocacy consideră că există încă următoarele deficiențe la nivel de instituții care elaborează politici și reglementări: i) inexistența unei practici riguroase de consultare publică; ii) inexistența unei practici riguroase de raportare publică;iii) lipsa de know-how în materie de organizare a consultărilor publice.

Pe de altă parte, o parte a societății civile prezintă următoarele deficiențe: i) cunoașterea limitată a procedurilor de elaborare a politicilor publice; ii) cunoașterea precară de către ansamblul societății civile a modalităților de implicare în elaborarea politicilor publice; iii) cunoașterea practică limitată a instrumentelor democratice și transparente de influențare; iv) neîncredere în demersurile de influențare, primele bariere întâmpinate fiind generatoare de abandon chiar în timpul procesului.

Lipsa de încredere a cetățenilor în a participa la decizia publică nu este numai o caracteristică a românilor. Se regăsește deopotrivă și în modelul istoric european continental în care abordarea paternalistă a statului a condus la pierderea comunicării eficiente între decidenți și populație. Cetățenii au fost mobilizați să-și exercite dreptul de liberă alegere, doar prin vot sau referendum, fără etape intermediare de intervenție.

În prezent, europenii, implicit românii caută și experimentează mecanisme de consultare publică pentru a reînnoda comunicarea cu părțile afectate ale societății civile.

S-au experimentat întâlnirile publice, mesele rotunde, dezbaterile publice, comunicarea prin sisteme virtuale, cu ajutorul internetului, dar toate acestea au trezit foarte puțin interesul cetățeanului, fără să-i crească încrederea contribuției sale la decizia publică. Cea mai vizibilă explicație este lipsa de feed-back, lipsa evidențierii rezultatului metodei utilizate, măcar prin elaborarea unui rezumat public al respectivei acțiuni. Participanții s-au regăsit limitat sau deloc în reglementarea rezultată. Nu se simt beneficiari ai reglementării, ci parte opresată a acesteia.

European Transparency Initiative propune Planul D (democrație, dialog, dezbatere) pentru a crește transparența instituțiilor europene sperând în soluția-miracol de recâștigare rapidă a încrederii cetățenilor în Europa și în structurile sale. Se discută frenetic despre comunicarea valorilor democratice ale Uniunii Europene, se organizează consultări și dezbateri publice naționale privind viitorul Europei, se solicită reacții din partea societății civile pentru construirea agendei publice europene. Și totuși, sondajele arată că 53% din cetățenii europeni consideră că vocea și opinia lor nu contează în luarea deciziilor europene.

Depășirea crizei majore de legitimitate politică își află soluția în mâinile cetățenilor europeni, în identificarea mecanismelor eficiente de consultare publică. În acest sens, europenii invită orice persoană în formularea unei opinii pertinente pentru identificarea standardelor minime de consultare publică, până în data de 31 august 2006. Premergător, în 11 iulie, Comitetul Economic și Social European a organizat la cererea Comisiei Europene o audiere publică la Bruxelles pe tema creării unui sistem de înregistrare a grupurilor de interese europene și a codului de conduită al lobby-iștilor.

Dar ce este audierea publică? Este o procedură de consultare publică riguroasă și eficientă, care sprijină decidenții politici în luarea unei decizii publice, cu expertiza culeasă voluntar din spațiul societății civile. Avantajele aplicării acestei proceduri sunt următoarele:

A. Avantajele decidenților politici:

* transparența deciziei publice prin audiere publică susține direct programul anticorupție;

* decidenții politici sunt în contact direct cu alegătorii, prin audierea publică a principalelor proiecte de legi;

* decidenții politici beneficiază de expertiză voluntară, studii de caz provenite din societatea civilă;

* decidenții politici pot prelua direct gradul de asimilare și de acceptare al societății civile cu privire la proiecte de acte normative mai puțin prietenoase;

* prin acest mecanism de consultare publică, procesul legislativ și executiv va fi puternic mediatizat, conducând la îmbunătățirea imaginii structurii parlamentare și a executivului;

* diminuarea traficului de influență prin exprimarea publică a intereselor diferitelor părți interesate;

* cetățeanul va avea convingerea că participă direct la procesul legislativ, conducând la un capital de imagine pentru decidenții politici.

B. Avantajele societății civile:

* mecanismele de consultare publică structurată (audierea publică) oferă posibilitatea grupurilor afectate de proiectul de lege să-și exprime susținerea, amendamentele și să argumenteze în mod expert opiniile;

* societatea civilă se va simți parte a procesului legislativ și va accepta mult mai ușor compromisul;

* societatea civilă nu-și va mai putea exprima nemulțumirea față de un proiect de lege aprobat dacă a avut șansa să-și exprime punctul de vedere anterior;

* societatea civilă se va responsabiliza cu privire la procesul legislativ, fără a mai căuta posibilități opace de influențare a proiectelor de legi;

C. Avantajele procedurii de audiere publică:

* oferă o platformă transparentă de exprimare a opiniilor oricărui cetățean interesat de un proiect de act normativ, având nevoie doar de acces la căsuța electronică de mesaje;

* asigură implicarea largă a experților privați și publici în a-și aduce contribuția profesională pe domeniul proiectului de lege;

* oferă colecționarea largă și voluntară a opiniilor legate de un proiect de act normativ, ca bază de analiză pentru experții legiuitorului;

* oferă posibilitatea mass-media să-și ridice standardele emisiunilor economico-politice, cu resurse informaționale consistente;

* oferă resurse informaționale consistente cercetătorilor, experți pe diverse domenii;

* asigură acumularea unui număr larg de opinii în timp scurt și operativ.

* asigură sinteze experte pentru comisiile de specialitate din Parlament, Executiv și alte structuri interesate, inclusiv cele internaționale.

Audierea publică este un instrument care implică resurse consistente umane, financiare, logistice și de timp, dar ele sunt la îndemâna noastră și pot reprezenta o investiție în reglementări stabile și asumate de beneficiarii acestora.

Academia de Advocacy promovează acest mecanism de consultare publică, eliminând în primul rând obstacolele geografice în exprimarea unui punct de vedere. Responsabilizează deopotrivă atât decidenții politici, cât și cetățenii, determinându-i să se încadreze în termene, într-un format riguros de exprimare în scris, în prezentarea publică a opiniilor colectate și a rezultatului sinteză efectuat de comisia de experți a audierii publice.

La nivel național, Academia de Advocacy a organizat 6 audieri publice pe marginea unor proiecte de legi de interes larg pornind de la propunerile de reglementare a lobby-ului (2003), până la proiectul de lege al societăților comerciale (2006) alături de Ministerul Justiției. Toate rezultatele obținute au determinat legiuitorii fie în a reanaliza oportunitatea reglementărilor, fie în a efectua modificări de substanță în corpul legii.

La inițiativa președintelui Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, de a transparentiza procesul decizional din Parlamentul României, Academia de Advocacy, alături de Asociația ProDemocrația și Societatea Jurnaliștilor Profesioniști, a organizat recent două audieri publice pe teme sensibile și cu impact major asupra democrației românești: Lustrația - principiu sau instrument? și Libertatea individuală versus securitatea națională. La ambele evenimente s-a constatat o participare mai aplicată a oficialilor politici și o prezență scăzută a reprezentanților societății civile. Totuși opiniile înregistrate au oferit aspecte pertinente, perspective care sprijină decidenții în a analiza și reformula aceste proiecte de legi.

În context european, procesul de consultare publică este un drum fără întoarcere. Noi, românii, avem un ascendent, avem legislație care permite societății civile să intervină în procesul de elaborare a politicilor publice (HG 775/2005), să intervină în influențarea deciziei publice (L 52/2003), să-și susțină poziția cu date statistice publice (L 544/2001). Avem și mecanisme funcționale, care și-au dovedit eficiența dincolo de formalismul solicitat de lege. Mai rămâne să învățăm să ne formulăm opiniile profesional, riguros, susținute prin argumente legitime și reprezentative, dar mai ales să exersăm prin participare.

 

Corina Dragomirescu este Senior Consultant alAcademiei de Advocacy

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 39

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: