Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Securitate națională prin securitate umană

Romeo RAICU

Romeo Raicu este deputat, președintele Comisiei Speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru Exercitarea Controlului Parlamentar asupra Activității Serviciului de Informații Externe



Eficiența sectorului de securitate națională se cuantifică, în valoare reală, în indicatorii de securitate umană. Legislația românească în materie trebuie să țină seama de acest adevăr fundamental și suntem convinși că societatea civilă nu poate decât să salute și să sprijine traducerea sa în termenii textelor de lege.

Distincția dintre securitatea națională și cea internațională devine irelevantă de îndată ce referința principală este individul, respectiv cetățeanul. Atunci când criteriul relevant rezidă în indicii concreți de calitate a vieții - bunăstare, educație, sănătate și, în final, demnitate umană.

De ce tip de securitate avem într-adevăr nevoie? Credem cu tărie că doar o securitate care se fundamentează pe nevoile reale ale populației și pe cooperare internațională poate întări cu adevărat legătura dintre pace, dezvoltare și democrație.

Instituțiile din domeniul de securitate pot ocaziona percepții contrare scopului pentru care au fost create dacă entitatea ultimă pe care ar trebui să o apere și promoveze - individul - se simte amenințată în numele unor scopuri mai importante. Ne referim, desigur, la securitatea națională, societală, grupală, regională sau internațională.

Pentru orice societate democratică, înțelegerea și gestionarea violenței teroriste ridică o problemă-limită: respectarea libertăților membrilor săi, dificil de restrâns în mod legitim, chiar în lupta împotriva terorismului. Aceasta poate fi breșa prin care scopul major al teroriștilor poate fi atins. La nivel tactic, dimensiunea prevalentă a unui atac terorist, deci și al eforturilor de prevenire și diminuare a efectelor, este cea fizică. Mai subtil și mai greu de luptat este însă pe plan strategic, cel al șubrezirii simbolice a suportului valoric al societății democratice, pe care amenințarea unui atac terorist o generează prin consecințele sale anticipative - adică prin restrângerea legitimă a libertăților cetățenilor ei.

Statele nedemocratice nu au această problemă de rezolvat - reprimă violența cu aceleași mijloace. Violența și democrația trimit la accepțiuni ale forței și ale dreptului care se exclud reciproc. Democrația se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților prestabilite și acceptate de majoritatea membrilor comunității. Utilizarea forței, respectiv încălcarea acestor libertăți, nu constituie a priori un mijloc de acțiune individuală sau colectivă legitimă.

Terorismul nu poate fi înțeles decât ca un afront dur la esența democrației pe care o vizează. Avem de-a face, așadar, cu un caracter absolut contradictoriu al confruntării cu terorismul într-un stat democratic. Dacă statul impune o manieră de gestiune a violenței care aduce atingere libertăților cetățenilor, efectele pot periclita reperele democratice de funcționare a acestuia. În general, indivizii sunt de acord cu folosirea legitimă a forței în măsura în care ajung la concluzia că aceasta este un semn că democrația se apără, într-adevăr, împotriva violenței. Sunt însă mai puțin dispuși să le fie pusă în chestiune exercitarea libertăților și drepturilor lor, ca subiecți nemijlociți ai unui stat democratic.

Într-o democrație, intensitatea și limitele răspunsului față de amenințarea teroristă constituie un parametru critic al reacției statului în fața violenței. Un sondaj de opinie desfășurat în SUA după atacurile din 11 septembrie 2001, privind disponibilitatea oamenilor de a negocia limitele propriilor libertăți contra unui grad sporit de securitate personală arăta că o variabilă-cheie a ecuației este de fapt încrederea în structurile guvernamentale. Cu cât oamenii se încred mai puțin în instituțiile statului, cu atât sunt mai puțin dispuși să-și negocieze libertățile civile contra securității, indiferent cum este perceput nivelul amenințărilor.

Legitimitatea îndeplinirii misiunilor serviciilor de informații presupune instituirea unor mecanisme care să implementeze garanțiile juridice referitoare la protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Recomandarea 1713 din 23 iunie 2005 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Controlul democratic al sectorului de securitate în statele membre fixează criteriile generale ale oricărui astfel de mecanism de control: legalitatea - care presupune existența unui cadru legal limpede în domeniu și monitorizarea respectării acestuia; legitimitatea - adică protecția drepturilor fundamentale ale omului și respectarea standardelor de bună guvernare; eficiența operațională - pentru care serviciile ar trebui să dispună de resurse suficiente, utilizate optim, iar direcțiile lor de activitate ar trebui să derive din scopurile definite de reprezentanții aleși ai cetățenilor.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 39

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: