Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Miliardari pe banii noștri (II)

Cezar DOBRE

O altă metodă utilizată pentru devalizarea bunurilor statului o constituie subevaluarea companiilor astfel încât ele să fie achiziționate practic pe gratis. Modul de acțiune este foarte simplu. Compania aleasă este subevaluată (fie printr-un management defectuos care înglodează compania în datorii, fie printr-o evaluare a activelor la valoarea contabilă și nu la valoarea de piață), vândută unui investitor "strategic" care apoi o plătește prin vânzarea unor active ale societății.



Niculae a avut experiența comerțului exterior din perioada comunistă

 

Interagro, o firmă româno-britanică, a fost înființată în 1994, având ca principal domeniu de activitate comerțul exterior, în special exportul de îngrășăminte chimice, Niculae având experiența comerțului exterior din perioada comunistă. Potrivit site-ului de prezentare al firmei în același an, societatea-mamă, SC Interaction SRL, tot o firmă româno-britanică, s-a situat în topul primelor cinci firme mari după cifra de afaceri și profitul înregistrat, conform Camerei de Comerț și Industrie a României. Ulterior, Niculae a început să investească și în producție, în industria chimică, petrolieră, în agricultură sau asigurări.

Prin Interagro, Niculae mai deține combinatele chimice Azochim Săvinești și Sofert Bacău, precum și pe cel de la Turnu Măgurele. Niculae mai are afaceri în agricultură, petrol și sport (a deținut clubul Petrolul din Ploiești). Interagro deține și 70% din acțiunile rafinăriei ASTRA ROMÂNĂ SA Ploiești, cumpărate în 1997 de la stat. Niculae mai are în proprietate o bază agricolă la Zimnicea, locul său de naștere, unde Interagro deține peste 50.000 de hectare teren arabil și silozuri cu o capacitate de depozitare de peste 600.000 de tone. La Zimnicea, Niculae are și o fabrică de alcool, Alcozim, precum și un combinat de creștere a porcilor, Suinprod, iar la Roșiorii de Vede - o fabrică de ulei, Roșiori SA. Averea lui Niculae a fost estimată la 250-300 milioane de dolari de către publicația œCapitalœ.

Ioan Niculae, deținătorul pachetului majoritar la ASIROM, s-a aflat în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Privatizările fostei companii de asigurări de stat, ADAS, a Tutunului Românesc, a Rafinăriei Astra sunt doar câteva cazuri care au ținut prima pagină a ziarelor.

 

Nebuloasa SNTR

 

Inițial SNTR a fost privatizată în mai 2000 pentru 40 de milioane de dolari, dar a revenit în proprietatea Ministerului Agriculturii, privatizarea fiind anulată, prin hotărâre judecătorească, în urma contestației grupului Leaf Tobacco, al doilea clasat în licitație. SNTR a fost apoi reprivatizată în mod dubios, ca o stingere a unei datorii a Ministerului Agriculturii către societatea Interagro, cu plata în natură. Ministerul a preferat această soluție în locul căii firești de includere în bugetul pe 2002 a sumei de 210 miliarde lei necesară pentru acoperirea acestei datorii. Guvernul a decis diminuarea valorii nominale a unei acțiuni de la 223.000 lei la 131.876, din care a rezultat o diferență de peste 146 miliarde lei în favoarea cumpărătorului. SNTR este singura societate căreia i s-au acordat două ajutoare de stat în același an, prin HG 242/2001 și OUG 180/2001, pentru ca ulterior să beneficieze, prin OUG 186/2001, de o scădere cu 40% a accizelor. În primăvara anului 2003, SNTR a reintrat în proprietatea statului, lăsată de fostul proprietar cu datorii suplimentare de 700 miliarde lei. În continuarea șirului de inginerii financiare dubioase, capitalul social al SNTR a fost majorat cu două terenuri în valoare de câteva milioane de dolari. SNTR a fost cumpărată apoi de consorțiul Tobacco UE/2003, format din firmele CTS din Italia și Galaxy Energy International din Insulele Virgine Britanice, a căror legătură cu fostul patron al SNTR a fost dezvăluită de presă. Pachetul majoritar a fost achiziționat cu suma derizorie de 1,6 milioane euro, cu mult sub valoarea negociată inițial.

Afacerea "Tutunul Românesc" s-a aflat în atenția Parchetului, până în prezent dosarul nefiind finalizat. Despre audierea lui Niculae la DNA în mai multe dosare s-au făcut numeroase anunțuri, însă acest lucru nu s-a produs efectiv până în prezent. În 2001, Niculae a plătit 10 milioane de dolari ca avans pentru cumpărarea Tutunului Românesc. Toată povestea s-a lăsat cu un scandal de proporții, iar licitația a fost anulată. Pentru a-și recupera banii, Interagro a dat statul în judecată. În final, s-a trezit cu o pomană constând în 56,4 la sută din acțiunile Tutunului Românesc. În prezent, după o majorare de capital social cu valoarea terenurilor deținute de societatea de stat, Interagro a devenit minoritar. Deși credeau că litigiul s-a încheiat, cei de la Interagro s-au trezit cu acest nou control impus de guvern. Faptul că sunt luați din nou la întrebări i-a nemulțumit pe cei de la grupul Interagro. Episoadele care au urmat după ce Ioan Niculae a pierdut controlul companiei Tutunul Românesc au fost la fel de controversate. APAPS a privatizat societatea, la mijlocul lunii aprilie 2004, vânzând pachetul majoritar de acțiuni, de 56,4 la sută. Cumpărător a fost un "off-shore" din Insulele Virgine și o cooperativă de cultivatori de tutun din Italia. Aceștia au plătit doar 50 de miliarde lei, în timp ce țigările pe care le avea SNTR în stoc atunci valorau circa 600 de miliarde lei. La acestea se pot adăuga activele societății, constând în terenuri și clădiri evaluate la încă 500 miliarde de lei vechi.

Pentru a se masca potlogăria, în contract a fost trecută și o clauză unde cumpărătorii se angajau să facă investiții ulterioare de 4 milioane de euro. În momentul de față însă, nimeni nu știe care este stadiul acelor investiții promise. În loc să verifice acest aspect, guvernul a decis să ia la puricat o poveste veche de 5 ani.

 

Afaceri necurate cu petrol

 

Ultimul caz care este legat de afacerile lui Ioan Niculae îi are ca protagoniști pe fostul șef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea, și fostul adjunct al acestuia, Daniel Bucur. Păltânea și Bucur ar fi sustras, începând din 1993, conform anchetatorilor, benzină și motorină, și ar fi supravegheat transporturile ilegale cu combustibil de la Rafinăria Astra Ploiești, colonelul Daniel Bucur chiar însoțind cisternele pentru evitarea unui control inopinat. Prin încălcarea gravă a atribuțiilor de serviciu, cei doi ofițeri ar fi blocat toate informațiile adresate SRI Prahova cu privire la afacerile ilegale cu petrol de la Astra Ploiești. Cei doi erau apropiați ai lui Ioan Niculae și au participat la sustrageri de combustibil și alte produse petroliere de aproximativ 340 de tone. Pentru sprijinul acordat grupului infracțional, Corneliu Păltânea și Daniel Bucur au primit bani, produse și alte avantaje în valoare de circa 15 miliarde lei vechi, evaluați la nivelul anului 2000. Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI, a fost audiat de procurorii anticorupție, în calitate de martor, deoarece cei doi au dat declarații prin care încearcă să se disculpe, spunând că și Măgureanu ar ști că nu a fost vorba de nici o infracțiune și că benzina depozitată în curtea SRI era pentru mașinile instituției. Măgureanu nu a vrut să facă nici o declarație.

 

Verestoy, milionar în dolari, din lemn

 

Metode similare a folosit și Attila Verestoy, lider important al UDMR, un adevărat magnat local cu o avere estimată la circa 40 de milioane de euro. Senatorul Verestoy s-a ales chiar cu poreclele "Drujba lui Dumnezeu" sau "Kerestoy", din cauza afacerilor cu lemn pe care le-a desfășurat. Afacerile cu lemn le-a derulat în principal prin firma "IVO", la care Verestoy este acționar împreună cu cumnatul sau, Ferenczy Karoly (această societate este amintită într-un raport al Ministerului Mediului, în contextul tăierilor masive ale pădurilor). Societatea era asistată juridic de fostul ministru al Sănătății (1996-2000), Hajdu Gabor.

Senatorul Verestoy Attila, începând din 1991, a fondat nu mai puțin de șapte firme cu fel de fel de personaje importante din tot spectrul politic, de la stânga la dreapta acestuia. În total, importantul membru al Comisiei de control al SRI a investit echivalentul în lei și natură a circa 450.000 de dolari. Cum erau bani mulți de care trebuia avut grijă, senatorul a rămas la timona celor mai multe afaceri, în calitate de președinte-administrator. După toate aparențele, politica nu-i lua mult timp liderului UDMR, activitatea de supraveghere a serviciului secret așijderea, așa că acesta a putut să-și conducă afacerile pe făgașul cel bun. Sub ochiul discret și "părintesc" al SRI.

Pe la mijlocul anului 1991, Verestoy Attila a găsit de cuviință că vrea să fie întreprinzător privat, fapt pentru care, împreună cu cumnatul sau, Ferenczy Karoly, au fondat firma "Ivo" SRL la Odorheiu Secuiesc. Câțiva ani buni, firma s-a ocupat de afaceri cu cherestea și comerț cu lemn, care au adus bani frumușei în conturi, motiv pentru care, în 1998, firma s-a înfipt să cumpere cea mai mare fabrică de băuturi din Miercurea Ciuc. Senatorul UDMR nu era un novice în domeniul comerțului cu alcool; prin alte firme pe care le-a patronat sau condus, a câștigat experiență în acest tip de afaceri și, desigur, și-a dat seama ce profituri grase poate scoate dintr-o fabrică proprie. Verestoy Attila a început tatonările la societatea "Vinuri și Băuturi" din Ciuc, asistat juridic de un avocat UDMR care urma să devină ministrul Sănătății: Hajdu Gabor.

La începutul anului 1998, la sediul FPS de la București a avut loc licitația pentru fabrica de băuturi. FPS cerea peste 3 miliarde de lei pentru acțiunile societății (40%), însă firma senatorului - "Ivo" SRL din Odorheiu Secuiesc - nu ar fi dat nici în ruptul capului mai mult de vreo 650 de milioane. Cum-necum, a câștigat licitația cu bani puțini, prin metoda olandeză, fapt care l-a scos din sărite pe directorul general al FPS, Alin Giurgiu, care nu a vrut în nici un chip să-i vândă senatorului fabrica pe nimic. Giurgiu a anulat licitația, așa că Verestoy a chemat FPS-ul în judecată și a câștigat fabrica cu doi-trei lei.

Dar nici la fabrica din Ciuc lucrurile nu sunt foarte roz. Jumătate din instalațiile de fabricare a alcoolului sunt închiriate unor firme patronate de Csibi Istvan, cel mai de temut om de afaceri din Harghita. Așa că și senatorului UDMR îi e frică să pună piciorul în firma pe care a cumpărat-o, până nu cade la o înțelegere cu Csibi. Doar Verestoy știe ce-i poate pielea acestuia, de pe vremea când erau distribuitori de băutură ai societății "Spirt-Amidon" din Harghita. Ba, poate, i-o fi șoptit și SRI-ul câte parale face Csibi Istvan și ce afaceri învârte omul prin Ungaria. Un parteneriat de afaceri între cei doi i-ar fi putut compromite lui Verestoy calitatea de membru onest al Comisiei SRI.

 

 

Continuare în numărul următor

Publicat în : Politica interna  de la numărul 39

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: