Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Theophanous Andreas

Bogdan George RĂDULESCU

THEOPHANOUS ANDREAS (n. 1960) este doctor în științe politice și economice al Universității Pennsylvania din Statele Unite. A fost consilier prezidențial în Cipru între 1990-1993. Este director fondator al Departamentului de Studii și Dezvoltare al celei mai prestigioase instituții academice din Cipru (Intercollege, Nicosia), devenind șeful catedrei de relații internaționale a acesteia. A primit de-a lungul carierei numeroase distincții academice ale unor universități europene și americane, unde a fost invitat ca Senior Fellow și Visiting Professor. A publicat mai multe cărți asupra crizei cipriote:The Political Economy of Federal Cyprus (Intercollege Press, 1996), The Annan Plan and The European Option (Sideris, Athens, 2002), The Cyprus Question and The EU - The Challange and The Promise (Intercollege Presse, Nicosia, 2004). Publică cu regularitate studii economice și de relații internaționale în reviste de specialitate din Europa și Statele Unite.



După căderea Zidului Berlinului, europenii s-au confruntat cu realitatea tragică a războaielor din fosta Iugoslavie, crezând că acestea sunt prima reeditare șocantă a barbariei umane de după cel de-al doilea război mondial. Și, totuși, Ciprul nu fusese nici el scutit, în anii postbelici de astfel de evenimente...

Este adevărat că termenul de "conflict interetnic" a fost îndelung utilizat în anii '90 în timpul teribilelor războaie interne care au dus la destrămarea fostei Iugoslavii. Dar primul caz de conflict interetnic și intercomunitar major, după terminarea celui de-al doilea război mondial, a avut loc în Cipru. Mai mult, pentru câteva decenii, capitala Ciprului a rămas un oraș divizat, ca altădată Berlinul sau orașul Belfast din Irlanda de Nord.

 

Odată cu intrarea Ciprului în Uniunea Europeană, sperați ca elitele politice de la Bruxelles să accelereze rezolvarea problemei cipriote? Mă gândesc că, deși diplomații europeni cer statelor candidate la Uniunea Europeană să respecte cu strictețe criteriile politice de aderare sau să rezolve tensiunile interetnice, în privința Ciprului au făcut o excepție: au acceptat aderarea părții grecești a insulei în spațiul comunitar, deși pe teritoriul ei există încă trupe de ocupație.

Uniunea Europeană nu a ajuns încă să joace cartea unei viziuni coerente de politică internațională ca o mare putere globală, cum sunt Statele Unite. Totuși, nu am nici o îndoială că instituțiile Uniunii Europene, precum și participarea activă a Ciprului la politica europeană vor crea multiple oportunități pentru rezolvarea problemei cipriote. În primul rând, Bruxellesul poate exercita mai multe presiuni asupra Turciei, țară care dorește să ajungă stat membru în spațiul comunitar, să-și retragă trupele din partea de nord a insulei. În al doilea rând, după aderarea Ciprului la Uniune, identitatea europeană a tuturor locuitorilor insulei ar putea deveni un sistem de referință comun atât pentru ciprioții greci, cât și pentru ciprioții turci, astfel încât să ajute la eliminarea diviziunilor violente din trecut între cele două coumunități de pe insulă. De asemenea, cerința respectării cu strictețe a aquisului comunitar poate oferi o bază de la care putem rezolva în viitor problema cipriotă. Oricum, orice soluție politică a conflictului intercomunitar din Cipru trebuie să respecte condiția sine qua non a retragerii forțelor militare turcești de pe teritoriul Republicii Cipru. Este inacceptabil ca o țară membră a Uniunii Europene să aibă pe teritoriul ei forțele militare de ocupație ale unei alte țări, care nu este membră a Uniunii. Aceasta este o ofensă la adresa Uniunii Europene, în primul rând. Problema cipriotă este, printre altele, o problemă europeană, ale cărei implicații depășesc frontierele micului nostru stat insular. Cred că ceea ce se întâmplă în Cipru, stat membru al spațiului comunitar, amenință credibilitatea sistemului de valori al Uniunii Europene.

 

Secretarul general ONU a încercat acum câțiva ani să propună un plan pentru pacificarea insulei, plan respins în majoritatea lui de ciprioții greci. Ce anume a fost greșit în acest plan?

Planul Annan a fost întru totul lipsit de o viziune echilibrată asupra situației din Cipru. El nu venea cu osoluție pentru rezolvarea situației cipriote. El nu a urmărit decât să faciliteze exprimarea ambițiilor expansioniste ale Turciei. Planul satisfăcea toate cerințele turcilor referitoare la problema cipriotă. Dacă planul ar fi fost votat de ciprioții greci, atunci am fi asistat la o legitimare cu acte în regulă a ocupației turcești în partea de nord a Ciprului, instaurată în 1974. Dacă planul ar fi fost adoptat de ciprioții greci prin referendum, atunci s-ar mai fi întâmplat un lucru: am fi flatat ambițiile Turciei de a se integra rapid în Uniunea Europeană, fără ca Ankara să mai respecte toate criteriile politice.Marea eroare a Planului Annan a fost aceea că a urmărit să dizolve Republica Cipru, urmărind să creeze o nouă entitate politică. În al doilea rând, planul menținea în problema cipriotă status quo-ul așa-numitelor puteri garante: Marea Britanie (fostă putere colonială în Cipru), Turcia (care își menține ambițiile expansioniste față de insulă) și Grecia, interesată de soarta grecilor ciprioți. O astfel de triadă a puterilor garante aparține trecutului; ea nu poate fi parte a unei soluționări a problemei, dat fiind că este parte a problemei care trebuie soluționată. O asemenea cale deschisă de Planul Annan nu permitea crearea unei societăți și economii integrate a Ciprului, proiectând de fapt o structură statală ineficientă. De asemenea, Planul Annan legitima prezența coloniștilor turci, care au venit din Turcia și s-au stabilit ilegal în partea de nord a insulei, sub protecția trupelor de ocupație ale Ankarei, permițând totodată venirea unor alte valuri ulterioare de coloniști din Turcia în zona nordică a Ciprului.Acest fapt ar fi dus pur și simplu la o răsturnare a echilibrului demografic în Cipru. Documentul elaborat de secretarul general ONU nu satisfăcea nici măcar minimum din necesitățile de securitate ale ciprioților greci.

 

Cum vedeți pe termen lung rezolvarea crizei cipriote?

Obiectivul pe termen lung este să restabilim integritatea și unitatea Ciprului într-un cadru federal, să depășim stadiul preliminar al coexistenței pașnice, să promovăm cooperarea intercomunală, pași care ar permite acestei mici țări să joace un rol constructiv în Europa și în regiunea apropiată. Dacă vom ajunge la punctul unei relative stabilități statale în formulă federală, am putea oferi și altor actori de pe scena internațională, în această perioadă obsedată de teza huntingtoniană a conflictului între civilizații și falii religioase, un model de cooperare între ciprioții greci creștini și ciprioții turci musulmani.

 

Interviu realizat de Bogdan Rădulescu.

Publicat în : Interviu  de la numărul 39

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: