Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Victor Crăciun

Virginia MIRCEA

Victor Crăciun: "Ne luptăm pentru unitatea celor 35 de milioane de români câți ne aflăm în lume!"



Stimate domnule profesor, Victor Crăciun, conduceți de la sfârșitul anului 1989 Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Este revigorarea Ligii create în 1890, în apărarea românității din Transilvania, societate ajunsă la apogeu prin Nicolae Iorga vreme de trei decenii, între 1910-1940, până la uciderea savantului. Care este noua strategie a Ligii de astăzi?

Desigur, se poate vorbi de o strategie nouă ,,Liga lui Iorga" avea în vedere ,,unitatea culturală a tuturor românilor", în condițiile în care în lume, dincolo de hotarele țării, se aflau două-trei milioane de români, în perioada interbelică. Liga de astăzi își propune ,,unitatea românilor de pretutindeni", adică a celor peste treisprezece milioane de români aflați în două ipostaze distincte: în comunitățile românești istorice, deci dintotdeauna, din jurul țării, unde este vatra a aproape opt milioane de români, care au făcut parte din România unită la 1918, cu excepția celor din Serbia și Ungaria. Doar tragedia istoriei ne-a despărțit. Și apoi, dincolo de această istorie de formare a etniei, în întreaga lume unde românii au ajuns din motive politice, economice, profesionale, mulți emigrând, ,,fugind", luând calea lumii, pentru că nu se mai puteau ascunde în codri.

Liga noastră și-a propus și a izbutit să cunoască numărul românilor de pe glob, vocația lor acolo unde se află în calitate de cetățeni loiali statelor în care trăiesc, încearcă să-i sprijine și să-i alăture țării de origine.

 

Concret: ce ați făcut în acest scop?

Am început cu Basarabia, conform noii strategii, întrucât trebuia să ne preocupăm de redeșteptarea conștiinței naționale. Am înfăptuit Podurile de Flori de la Prut, deschizând trecerea între frați doar cu buletinele, fără pașapoarte sau vize, sfidând sârma ghimpată. Am deschis o frățietate de cincisprezece ani cu tineret venit la studii în România, cu burse, încurajări de afaceri și mai ales sedimentări culturale. Am așezat în jurul României peste 30 de monumente, sisteme, plăci memoriale demonstrând că suntem același neam, îi avem pe aceiași Ștefan Vodă, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga.

 

Știm că ați organizat importante întâlniri ale românilor din întreaga lume.

Într-adevăr, am organizat întâlnirea tuturor românilor pe care am numit-o ,,Congresul spiritualității românești", care de la prima ediție din 1993, de la Herculane, și până la ediția a noua, din 2005, de la Alba Iulia, a adunat peste 4000 de români din 38 de țări din lume (96 de organizații). Avem, de altfel, sucursale în 28 de țări.

 

Ce scop au avut aceste întâlniri?

Apărarea limbii române, a istoriei, culturii, tradițiilor, valorilor și stabilirea strategiei și tacticii în vederea dezvoltării relațiilor între toți românii din lume.

 

Alte acțiuni de prestigiu?

Am încercat să realizăm, ca organizație neguvernamentală, ceea ce nu s-a încumetat să înfăptuiască nimeni. Mai întâi sărbătorirea a 400 de ani de la unirea lui Mihai Viteazul din 1601. Cum se știe, trupul marelui voievod nu a mai fost găsit și, ținând seama de această tragedie istorică, am organizat un pelerinaj unic în lume: într-o raclă am adunat pământ din 50 de locuri legate de personalitatea lui și am așezat-o la Mănăstirea Dealu, unde se află capul marelui înfăptuitor, reîntregind mormântul conform preceptului biblic.

În anul 2004 am contribuit la organizarea omagierii lui Ștefan cel Mare și Sfânt adunând la Putna, exact cum au făcut Eminescu și Slavici la 1871, români din întreaga lume, într-un congres care a devenit dovada idealului de românitate așa cum a preconizat-o autorul poemului "Doina".

Anul acesta, 2006, avem un eveniment care însemnează istoria și contemporaneitatea. Se împlinesc 1900 de ani (106-2006) de la încheierea celui de-al doilea război daco-roman, pe care am constatat că îl prezentați cu manifestări care nu s-au mai desfășurat în România.

Și aș continua: nu cred că asemenea manifestări au avut loc vreodată în lume. Este vorba deci de un moment istoric pe care istoria nu ne dă voie să-l trecem cu vederea: sunt 1900 de ani de când am devenit ,,membri" ai Imperiului Roman, deci ai Europei. 1900 de ani de la jertfa de demnitate și conștiință a lui Decebal; 1900 de ani de la atestarea începerii Daciei Romane, care, peste tot ce avea să ne aducă tragedia istoriei, va configura în sute de ani România. Și tot 1900 de ani de când începe să se configureze credința creștină peste credința Daciei.

 

Constatăm că ați dat o nemaiîntâlnită amploare evenimentului. În ce constă?

Într-adevăr, ne-am propus să adunăm într-o serbare unică, dar specifică de la localitate la localitate, omagiul contemporan și, pe lângă impresionante serbări populare menite a da grandoare anului 106, am găsit o formulă de frățietate a localităților. În acest fel am amplasat și dezvelit în continuare plăci memoriale dedicate acelor fapte în 24 de localități din România și zece din afara granițelor.

Marea manifestare pe care o preconizăm este la Roma, la Columna lui Traian, unde vom organiza un spectacol cu participare internațională. Fără îndoială serbările preconizate nu pot fi reduse la câteva rânduri. Volume omagiale, Atlasul Daco-Roman, medalia, insigna și trofeuljubiliar, sesiuni academice vor contribui toate la evidențierea momentului, la demonstrația idealului de românitate.

Pentru că și acest moment, la 1900 de ani, va fi o dovadă extraordinară a valorii românilor de pretutindeni pentru care ne luptăm de șaisprezece ani. Adică ne luptăm pentru unitatea celor 35 de milioane de români câți ne aflăm în lume. Dacă nu ar fi fost acel moment al genezei, nu ajungeam ca astăzi să ne înscriem cu atâtea valori în toate domeniile care indică astfel etnia noastră între marile neamuri de vechime și durată.

Ceea ce rămâne este românitatea. Vom face tot ce putem, cu forțele noastre, pentru ca idealul de românitate să rămână înveșnicit.

 

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 39

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: