Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Forumul Mării Negre, un altfel de bilanț

Dan BARBU

România a organizat summitul de lansare a Forumului Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat, eveniment la care au participat șefi de state, miniștri de Externe și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Deși se dorea un eveniment care să-i reunească la aceeași masă pe principalii jucători care decid politica geostrategică în zona Mării Negre, la Forum nu au participat cei mai importanți dintre acești actori. În plus, discuțiile avute cu ocazia summitului nu au abordat tocmai cele mai stringente probleme politice și economice aflate în desfășurare în zona Mării Negre. În aceste condiții, cum poate fi caracterizat bilanțul Forumului Mării Negre? Se putea mai mult? Care sunt șansele de reușită ale implicării României în problemele specifice acestei zone?



Declarația finală a summitului stabilește crearea Forumului Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat ca "platformă destinată definirii unei viziuni comune a dezvoltării democrației și economiei de piață". În declarație se precizează că necesitatea lansării acestei inițiative de cooperare regională vine din "interdependența" țărilor din zona Mării Negre, dar arată că aceste state trebuie să urmărească asigurarea păcii, stabilității, prosperității și relațiilor de bună vecinătate și prin utilizarea eficientă a celorlalte forme deja existente în regiune, cu precădere Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Documentul final al reuniunii de la București arată că provocările la adresa securității și stabilității regionale -terorismul, poluarea, calamitățile naturale, traficul ilegal, crima organizată, dar și "conflictele nerezolvate" - necesită "o nouă strategie a țărilor din zonă, orientată spre acțiune".

Poate cea mai importantă concluzie care a reieșit în urma summitului și care a dat naștere la numeroase comentarii se referă la viitorul Forumului. Conform aceleiași declarații, "Forumul Mării Negre nu va avea structuri permanente și nu va duplica activitățile mecanismelor de cooperare deja existente în regiune, cadrul său operațional urmând să fie flexibil și minimal, bazat în principal pe parteneriate".

La Forumul Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat au participat: Robert Kocharian, președintele Armeniei; Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului; Mihail Saakașvili, președintele Georgiei; Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova; Viktor Iușcenko, președintele Ucrainei. Toate aceste state au diferite conflicte politice, teritoriale sau economice, fie între ele, fie cu alte state, în principal Rusia și Turcia. Aceste din urmă țări, precum și Bulgaria au fost practic marii absenți ai reuniunii de la București. Turcia și Bulgaria au fost reprezentate de oficiali guvernamentali, în timp ce Rusia a fost reprezentată de ambasadorul său la București. Chiar înainte de deschiderea Forumului, administrația de la Moscova l-a caracterizat drept o dublură a structurilor deja existente, ceva abstract și vag. Reținerea Rusiei poate fi explicată și prin faptul că pe agenda reuniunii figura, chiar dacă în final nu s-a discutat, problema construirii unor coridoare alternative de pompare a petrolului și gazelor din Asia Centrală și Marea Caspică spre Europa. Problema este extrem de delicată, iar Rusia nu dorește să împartă cu nimeni din profitul rezultat în urma construirii unor astfel de conducte de transport al petrolului caspic.

În ciuda unor declarații care au stârnit nemulțumirea Moscovei (de exemplu celebra afirmație "Marea Neagră - lac rusesc"), președintele României, Traian Băsescu, a recunoscut, cu ocazia reuniunii de la București, importanța rolului Rusiei în regiunea Mării Negre. "România consideră că nici un proces de cooperare în regiunea Mării Negre nu poate fi complet fără aportul substanțial al Rusiei și ne așteptăm ca Federația Rusă să răspundă interesului manifestat de noi, având în vedere resursele generoase de care dispune în multiple domenii", a spus Traian Băsescu. Invitația și aprecierile lansate de președintele României au fost primite de ambasadorul rus la București, Aleksandr Tolkaci, cu destul de multă răceală. În opinia lui Tolkaci, care de altfel se afla la finalul mandatului de ambasador, ideea președintelui Traian Băsescu "este bună, dar astăzi au fost, probabil, prea multe inițiative".

Din acest punct de vedere, se știe că, în regiunea Mării Negre, funcționează mai multe inițiative de cooperare politică și economică, printre care Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (BSEC), Euroregiunea Marea Neagră și Conferința Regiunilor Maritime Riverane din Europa. În plus, din 1999 funcționează și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. În aceste condiții, multitudinea de inițiative legate de dezvoltarea regiunii Mării Negre nu va atrage participarea jucătorilor importanți din regiune, în special Rusia și Turcia, care preferă să-și urmărească propriile interese în regiune, fie prin intermediul acestor inițiative, fie prin inițiative proprii.

Chiar dacă Rusia nu mai este acea superputere de dinainte de 1990, ea continuă să joace un rol extrem de important în zona Mării Negre. Împreună cu Rusia, regiunea Mării Negre este controlată și influențată în luarea deciziilor de alte două țări, Turcia și Ucraina. Rusia continuă să vadă bazinul Mării Negre ca o zonă de interes strategic. În plus, Moscova nu dorește să abandoneze pozițiile deținute în zona Mării Negre, care oferă Rusiei controlul direct al rutelor de transport energetic dinspre Asia către Europa. Faptul că Rusia nu cedează poziția deținută în regiune este dovedit de interesul sporit arătat în continuare pentru menținerea puternicei flote rusești din Marea Neagră. Rusia se bazează, de asemenea, pe faptul că are un cuvânt greu de spus în Consiliul de Securitate al ONU, având drept de vot. Totuși, cea mai importantă armă pe care Rusia nu va ezita să o folosească în disputele din regiune este arma resurselor imense pe care le deține, în special petrol și gaze. Robinetul resurselor energetice a fost, este și va fi în continuare marele avantaj pe care Moscova îl deține în încercarea de a-și impune punctul de vedere.

La rândul său, Turcia joacă un rol important în regiunea Mării Negre, colaborând extrem de bine cu Rusia în privința securizării strâmtorilor, flota turcă fiind în continuă dezvoltare. Chiar dacă este stat membru NATO, Turcia nu ezită să facă propria politică în regiunea Mării Negre. În ceea ce privește Ucraina, care a fost prezentă la București la nivel înalt, aceasta pare ceva mai apropiată de interesele României în regiune. Nu trebuie însă uitat că România și Ucraina nu au rezolvat încă problema Canalului Bâstroe. În plus, situația politică internă de la Kiev este în continuare extrem de instabilă, cu consecințe imprevizibile în planul politicii externe. În aceste condiții, România nu se simte deloc bine având în vedere influența celor trei țări în zona Mării Negre. Lucru care s-a văzut și cu ocazia Forumului Mării Negre, neglijat de Rusia și Turcia.

Tot la capitolul nerealizări ale Forumului se poate trece tăcerea în jurul unor probleme concrete și în derulare în zona Mării Negre. Deși au fost prezenți actori implicați, cum ar fi Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova, și Viktor Iușcenko, președintele Ucrainei, chestiunea transnistreană nu a fost abordată. În continuare se preferă ca problemele din Transnistria să fie discutate departe de o posibilă implicare a României. În plan economic, proiectul Nabucco, extrem de important pentru dezvoltarea resurselor energetice ale regiunii, nu s-a aflat pe agenda discuțiilor.

Poate singurul aspect pozitiv al Forumului Mării Negre a fost posibilitatea oferită președintelui azer, Ilham Aliyev, și celui armean, Robert Kocharian, de a discuta, face to face, problema spinoasă a enclavei Nagorno-Karabah. Totuși, nu s-a ajuns la un acord între cei doi, pozițiile Armeniei și Azerbaidjanului în chestiunea Nagorno-Karabah rămânând diametral opuse. În vreme ce Robert Kocharian a susținut că locuitorii din Nagorno-Karabah și-au exercitat dreptul la autodeterminare, Ilham Aliyev a declarat ferm că "integritatea teritorială a Azerbaidjanului este recunoscută și nu poate face obiectul negocierilor".

Discuția dintre președinții azer și armean pare a fi cel mai important și poate singurul aspect pozitiv al Forumului Mării Negre. În rest, atâta timp cât la o reuniune care dezbate problemele din regiunea Mării Negre nu participă actorii importanți, nu se poate spune că a fost un succes. Deciziile importante pentru această regiune continuă să se ia în altă parte decât prin intermediul acestor inițiative de cooperare, la care, iată, nu participă actorii cu greutate. Viitorul nu sună deloc bine pentru România, care, în perspectiva aderării europene, va aduce granița Uniunii Europene la țărmul Mării Negre și va trebui să stabilească relații de colaborare cu Rusia și Turcia, țări care fac politica concretă în regiune.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 39

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: