Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Mobilitatea forței de muncă în Uniunea Europeană

Roxana MAZILU

Anul 2006 a fost declarat Anul European al Mobilității Forței de Muncă. Ultima extindere a Uniunii Europene a creat milioane de noi cetățeni europeni, iar piața europeană a forței de muncă, societățile din statele membre și sistemele sociale sunt supuse unor provocări majore. Majore mai ales după ultima lărgire de la 1 mai 2004 care a creat milioane de noi cetățeni europeni.



Astfel, structurile de decizie din Uniunea Europeană au inițiat prin această campanie o serie de întruniri, seminarii, conferințe, studii și rapoarte care să dezbată și să evalueze problemele și provocările în domeniu. Scopul general al Anului European al Mobilității Forței de Muncă este de a crește conștientizarea publicului larg asupra acestui domeniu de importanță majoră în economia europeană.

 

Regulile

 

Libera circulație a forței de muncă este unul din drepturile fundamentale garantate de legislația comunitară și probabil cel mai important drept individual. Această libertate există încă de la înființarea Comunității Europene în 1957, articolul 39 din Tratatul CE menționând următoarele: dreptul de a căuta un job în alt stat membru, dreptul de a munci în alt stat membru, dreptul de a locui pe teritoriul unui stat în acest scop, dreptul de a rămâne acolo, dreptul de a beneficia de tratament egal în ceea ce privește angajarea, condițiile de muncă, condițiile de intrare și remunerație cu cetățenii statului respectiv. Aceasta din urmă este chiar esența acestei libertăți care vizează direct eliminarea discriminărilor între cetățenii statului membru și cetățenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acelui stat. De aceste drepturi beneficiază și statele din Zona Economică Europeană: Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Un instrument important care face posibilă exercitarea acestui drept este recunoașterea reciprocă a diplomelor și calificărilor profesionale pe bază de reciprocitate.

Dreptul comunitar a dezvoltat și interpretat această libertate pornind de la însuși conceptul de "muncitor" care se aplică cetățenilor unui stat membru care-și părăsesc țara de origine pentru a lucra în alt stat membru, dar nu și persoanelor care lucrează pe cont propriu, studenților, pensionarilor sau altor categorii de inactivi. Regulile stabilite de legislația comunitară sunt completate, pe lângă recunoașterea reciprocă a diplomelor, de un sistem de coordonare a schemelor de securitate socială. Regulamentul 1408/71/CEE reglementează această materie și se aplică și membrilor familiei, indiferent de naționalitate, care se află împreună cu un cetățean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii.

Pentru deplasarea și șederea muncitorilor și familiilor lor în interiorul Uniunii Europene au fost stabilite anumite condiții (existența unui act de identitate valabil, facilitarea obținerii vizelor pentru membrii de familie care nu au cetățenie europeană etc.) și existența unui permis de ședere pe teritoriul statului unde lucrează. Există și câteva limitări ale acestei libertăți, iar ele fac referire la rațiuni care țin de sănătatea publică, politici publice și de sănătate existând și la angajările în sectorul public.

Pentru a facilita găsirea unui loc de muncă într-o țară europeană, Uniunea Europeană a deschis serviciul EURES, o rețea care reunește Comisia Europeană, serviciile publice din Europa, organizații patronale și autorități locale și regionale. Consultanții EURES sunt prezenți în toate statele UE și pot oferi detalii importante cu privire la condițiile de viață și de muncă din fiecare țară, piața muncii, sănătate, fiscalitate etc. Serviciul are o importanță mai mare în zonele de frontieră .

În practică, toate aceste drepturi nu se acordă din prima zi în care un stat devine membru deplin al Uniunii Europene. Muncitorii din statele care s-au alăturat UE la 1 mai 2004 au fost subiectul unor măsuri tranzitorii care le restricționau acest drept și care s-au aplicat inițial pe o perioadă de doi ani, până în aprilie 2006. Unele state pot prelungi această perioadă cu maxim trei ani și în continuare cu încă doi ani în cazul unor dereglări grave pe piața muncii noului stat membru. Aceasta a presupus ca cetățenii noilor state să dețină un permis de muncă pentru a se putea angaja, dar și prioritate la obținerea acestuia față de ceilalți lucrători din statele terțe. Din momentul în care o persoană obține acest permis ea are drepturi egale cu orice cetățean al țării respective. A fost recunoscut și dreptul noilor state de a impune restricții similare, și el a fost exercitat de trei noi state: Polonia, Ungaria și Slovenia. În ceea ce privește Ciprul, acesta nu a făcut subiectul unor astfel de restricții, iar Malta a avut impusă doar o clauză de salvgardare.

 

Situația în UE-25

 

La doi ani după cea mai mare extindere din istoria UE, a devenit evident că temerile europenilor asupra migrației masive de forță de muncă dinspre est au fost neîntemeiate și, mai mult, că mobilitatea muncitorilor este un element absolut pozitiv în dezvoltarea economică a UE. Atunci când a devenit evident că obiectivul Agendei Lisabona - transformarea UE în cea mai competitivă economie din lume bazată pe cunoaștere până în 2010 - nu se poate realiza în ritmul stabilit, în 2005 s-a realizat o revizuire a acesteia, iar accentul a fost mutat pe progres tehnologic și ocuparea forței de muncă. Mobilitatea direcționează persoanele potrivite spre diferite arii geografice sau domenii de activitate ocupând goluri și generând dezvoltare economică. Dar, așa cum remarca comisarul european pentru Probleme Sociale și Egalitate de Șanse, Vladimir ©pidla, atât mobilitatea geografică, dar și cea profesională rămân la niveluri scăzute. Rata șomajului în UE este de 9%, așa că este nevoie urgentă de mobilitate în domeniile unde piața locală a forței de muncă nu oferă soluții satisfăcătoare.

La nivel global, mobilitatea geografică în cadrul UE-25 este la un nivel scăzut: 1,5% cetățeni care trăiesc și lucrează în alt stat decât cel de origine. Un raport al Comisiei Europene, publicat în februarie 2006 arată că mobilitatea forței de muncă dinspre Europa Centrală și de Est a avut efecte benefice asupra economiei europene și nu s-a înregistrat, așa cum se temeau "vechii europeni", un exod de instalatori și muncitori polonezi sau de altă naționalitate. În Marea Britanie, Irlanda și Suedia, unde forței de muncă nu i s-au impus restricții, s-au înregistrat creșteri economice importante și o scădere a șomajului.Comisarul european Vladimir ©pidla recomanda statelor membre să se gândească dacă menținerea perioadelor de tranziție este chiar o măsură absolut necesară, având în vedere necesitățile lor de dezvoltare.

Același Raport al Comisiei arată că restricțiile în calea mobilității forței de muncă au un efect foarte slab în controlarea mobilității muncitorilor și că nu există nici un raport direct între perioadele de tranziție și dimensiunea fluxurilor de persoane dinspre noile state membre. În aceste situații contează mai mult factorii de cerere și ofertă.

În conformitate cu Tratatul de Aderare a celor 10 noi state semnat în 2003, statele membre trebuie să decidă până în luna aprilie 2006 dacă vor menține restricțiile naționale în acest domeniu (cu excepția Irlandei, Suediei și Marii Britanii care nu au asemenea prevederi). Anticipând, Finlanda, Spania și Portugalia și-au deschis piețele de muncă chiar din martie 2006.

 

După 2007

 

România și Bulgaria sunt noile state care aspiră la statutul de membru cu drepturi depline, iar cetățenii lor sunt atrași de posibilitățile și oportunitățile pe care le creează dreptul de a munci liber pe teritoriul UE. Ca și în cazul primului val al extinderii, Uniunea Europeană a solicitat o perioadă de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor de 2 până la 7 ani după aderare. Înaintea celui de-al doilea an după aderare va fi făcută o evaluare a măsurilor naționale luate în domeniu, pe baza sugestiilor și rapoartelor Comisiei. În completarea acestei evaluări și nu mai târziu de sfârșitul celui de-al doilea an de după aderare, statele membre vor notifica Comisiei dacă intenționează să continue aplicarea măsurilor naționale pe următoarea perioadă de 3 ani sau dacă intenționează să aplice acquis-ul pe viitor.

România a adoptat acquis-ul comunitar în domeniu în anul 2002 și a acceptat prin documentele de poziție aranjamentul tranzitoriu pentru liberalizarea circulației lucrătorilor propus de Uniunea Europeană așa cum a fost menționat acesta în Tratatul de Aderare și își rezervă dreptul ca, în contextul acestui aranjament, să poată aplica cetățenilor unui stat membru actual măsurile naționale echivalente măsurilor aplicate de acel stat membru României cu privire la libera circulație a lucrătorilor.

Dreptul de lucra în Uniunea Europeană este probabil unul din cele mai mari beneficii ale aderării și cu siguranță cel mai atractiv pentru cetățenii statelor membre. Deși această libertate a fost de multe ori considerată de cetățenii din Europa de Vest o amenințare asupra propriilor oportunități de angajare, iar temerile au crescut după ultima extindere, timpul a dovedit că libertatea, interacțiunea și mobilitatea aduc multe beneficii economiei și societăților europene. A trăi și a lucra oriunde în Uniunea Europeană este o oportunitate unică din punct de vedere profesional, personal și cultural.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 38

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: