Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Caracterizarea mediului de afaceri în perioada 2005-2006

Constantin NIȚĂ

Mediul de afaceri în economia de piață este acel spațiu economic creat pentru libera inițiativă și concurență, bazat pe o legislație simplă, transparentă și stabilă.



Din păcate, programul de guvernare asumat de actuala Coaliție nu ține seama de aceste principii. El conține, de asemenea, unele prevederi care, din punctul de vedere al Partidului Social-Democrat, sunt profund dăunătoare societății românești. Ne referim în special la reglementările vizând piața muncii, acolo unde intențiile Guvernului sunt de natură să genereze o evoluție în direcția unui capitalism sălbatic care anulează, practic, orice șansă pentru cei săraci.

Potrivit surselor guvernamentale, reluate insistent de propaganda oficială, marile succese ale primelor 500 de zile de guvernare a Coaliției de centru-dreapta pot fi rezumate, în câteva cuvinte, prin creșteri ale investițiilor străine directe, reduceri ale șomajului, creșterea consumului, o mare privatizare reușită - cea a Băncii Comerciale Române. Aparent, sunt realizări notabile! În spatele lor se ascunde, însă, o perspectivă sumbră în ceea ce privește evoluțiile pe termen lung.

Aceeași perioadă de 500 de zile a consemnat o reducere a creșterii economice la jumătate - de la 8,3% în 2004, la 4,1% în 2005, cu perspectiva îndoielnică de creștere până la 4,5% în 2006; o creștere-record a deficitului comercial - la sfârșitul lunii februarie 2006 valoarea deficitului comercial a fost cu 55,9% mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut; o accentuare a stării precare a sectorului IMM, văzut din ce în ce mai mult ca marele falimentar al integrării;

Creșterea economică a urmat, în mare măsură inerțial, cursul din 2004, dar a pierdut în special ca urmare a scăderii investițiilor în domeniul public. Din păcate, acei factori care susțin în continuare creșterea economică nu pot avea, pe termen lung, o contribuție durabilă, ba, dimpotrivă, ar putea submina economia națională. Acești factori sunt: creșterea necontrolată a consumului - cu efect direct în creșterea importurilor și implicit amplificarea deficitului comercial - și facilitarea accesului marilor investitori străini, care însă nu pot suplini rolul și importanța agenților economici români. De asemenea, un cadru legislativ care se vrea simplificat, dar care, în esență, este incoerent, duce la nerespectarea principiilor și obiectivelor asumate în capitolul 4, dedicat mediului de afaceri, din Programul de Guvernare.

Capitolul despre mediul de afaceri din Programul de Guvernare debutează cu o declarație de intenții lăudabilă. Se spune că acest domeniu va fi sprijinit de o politică îndreptată către "susținerea întreprinzătorilor privați și stimularea liberei inițiative". În continuare, se afirmă că "este necesară înlăturarea obstacolelor din calea inițiativei private". Să vedem cum a procedat Guvernul, în mod practic, la îndeplinirea acestor deziderate.

 

Evoluția principalilor indicatori macro-economici

 

* Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2005 a fost de 287.186,3 milioane RON prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 4,1% față de anul 2004.

* Investițiile realizate în economie în anul 2005 au însumat 37.392,9 milioane RON,fiind în creștere, în termeni reali, cu 13,4% față de anul 2004. În același timp, volumul investițiilor străine directe atrase în 2005 a înregistrat o creștere cu 27% față de 2004, respectiv 4,098 miliarde euro. Prima concluzie ce se poate trage din desfășurarea acestor cifre este că de fapt doar investițiile străine au înregistrat o creștere, în timp ce cuantumul celor autohtone a înregistrat un regres, care poate fi cuantificat tocmai în diferența dintre procentul investițiilor străine și procentul general de creștere a volumului investițional.

* Investițiile străine directe în luna ianuarie ale acestui an au fost de 699 milioane euro, cu 199% mai mult decât în perioada similară a anului trecut când s-au înregistrat 234 milioane euro.

* Creșterea economică din anul 2005 s-a înjumătățit față de anul precedent, reușind să atingă abia 4,1%, comparativ cu 8,3% în anul 2004.

* Productivitatea muncii în industrie a fost mai mare cu 5,2% în anul 2005 comparativ cu anul 2004. Creșterea este importantă, dar este mai slabă decât media înregistrată în anii anteriori, de 10-12%

* Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a ridicat în 2005 la 8,7% din PIB, comparativ cu 8,4%în 2004.

* Deficitul comercial în 2004 a fost de 5.323 milioane euro, în 2005 a crescut spectaculos la 7.806 milioane euro

* România a înregistrat în primele două luni ale acestui an un deficit comercial de 1,401 miliarde de euro, în creștere cu 55,9% față de perioada similară a anului trecut, pe fondul menținerii unui ritm de creștere ridicat în cazul importurilor. Valoarea importurilor a urcat cu 29,9% în perioada ianuarie-februarie 2006, la 5,277 miliarde de euro, în timp ce exporturile au avansat cu 22,5%, la 3,874 miliarde de euro. În luna februarie, importurile s-au majorat cu 31,9%, la 2,857 miliarde de euro, iar exporturile au crescut cu 27,4%, la 2,1 miliarde de euro. De asemenea, 51,1% din exporturile aferente primelor două luni au fost definitive, iar 48,7% au fost exporturi de bunuri rezultate din perfecționarea activă a unor bunuri importate temporar în scopul prelucrării (în lohn).

* Creșteri semnificative ale importurilor, de peste 43%, au fost consemnate la produsele minerale, mijloace și materiale de transport. De asemenea, importurile din categoria mașini și dispozitive mecanice; mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile au crescut cu 34,5%. În cazul exporturilor, cele mai mari creșteri au fost la mijloace și materiale de transport (+81,5%), produse minerale (+72,4%), mașini și dispozitive mecanice (+41,8%). Ponderea exporturilor către țările UE a fost de 69,2%, iar importurile din blocul comunitar au reprezentat 59,5% din total.

* O altă problemă o reprezintă politica de exporturi - principalul nostru partener economic în ceea ce privește exporturile este Italia, o țară considerată a fi instabilă economic, un "bolnav" al Europei. Analiștii estimează că deficitul comercial va ajunge în acest an la 9% din PIB.

* Rata șomajului a cunoscut, într-adevăr, un proces de reducere semnificativă în 2005, față de 2004 - de la 6,8% a scăzut la 5,8%, însă de la începutul acestui an se poate constata din nou apariția unui trend ascendent - ianuarie 6,2%, februarie 6,3%, martie 6,2%.

 

I. Relaxarea fiscală

 

Cota unică de impunere a venitului persoanelor fizice nu este în sine o măsură bună sau rea. Ea devine bună sau rea în funcție de condițiile economice și de modul în care se aplică. După cum se știe, în mandatul 2000-2004 și Partidul Social-Democrat a luat în considerare eventualitatea aplicării acestei măsuri fiscale. Obiectivul principal avut în vedere, în general, la aplicarea acestei măsuri a fost scoaterea la suprafață a economiei subterane. Atingerea acestui obiectiv nu este însă posibilă doar prin simpla reducere a impozitului pe venit, mai ales în cazul unei economii fragile și a unei populații majoritar sărace, aflate însă în contact cvasidirect cu realitatea prosperă a Uniunii Europene. Urmările aplicării cotei unice sunt discutate, pe larg, la capitolul privind finanțele publice. Vom sublinia aici doar latura care-i afectează direct pe întreprinzători și contribuabili.

În primul rând, în condițiile României, cota unică a generat o creștere severă a ingalității contribuabililor. Ea i-a avantajat pe cei foarte bagați, care au avut câștiguri personale considerabile, și i-a dezavantajat pe cei săraci și foarte săraci, care nu numai că nu au câștigat nimic, dar, în ansamblu, considerând și creșterile de taxe și impozite care au urmat, și-au văzut diminuate veniturile nete.

Simultan, Guvernul a scăzut și impozitul pe profit de la 25% la 16%. Firește, la prima vedere, e o măsură care stimulează întreprinderea privată. Analizând lucrurile mai în profunzime, constatăm că, de fapt, această măsură avantajează întreprinderile foarte mari și, datorită introducerii celorlalte taxe și impozite în cursul lui 2005, nu aduce nici un beneficiu întreprinderilor mici și mijlocii.

Aducerea la suprafață a economiei subterane este un subiect pe care, astăzi, guvernanții îl evită cu dibăcie. Deși, în linii mari, se furnizează date oficiale potrivit cărora s-a lărgit baza de impunere, ceea ce înseamnă că o serie de întreprinderi au intrat în economia "albă", totuși numeroase relatări din presă arată că economia "gri" s-a divizat . Într-adevăr, în fața unui guvern care dă cu o mână și ia cu două, patronii preferă să riște și să mențină practica muncii la negru, practică pe care o agreează angajații săraci, cei care nu au nimic de câștigat de pe urma unei eventuale impozitări cu 16% a veniturilor. În ceea ce privește controalele, care ar fi trebuit să asigure componenta coercitivă a asanării economiei gri, ele au fost, în special la nivel local, doar măsuri de prigoană politică împotriva unor patroni care au sprijinit în campanie PSD-ul.

Un element aparent insesizabil, dar care va avea, pe termen lung, efecte deosebit de negative, a fost eliminarea facilităților fiscale destinate microîntreprinderilor. În acest mod, un mare număr de mici întreprinzători este, practic, obligat să migreze, din nou, în categoria salariaților - nota bene, a salariaților cu venituri mici și foarte mici! Întrucât investițiile, după cum vom vedea, sunt orientate către sectoare în general neproductive, cea mai mare parte a acestor viitori șomeri va îngroșa rândurile emigranților economici.

În fine, singura măsură pe care toată lumea a considerat-o benefică, și anume reducerea contribuțiilor la fondurile sociale, nu este, deocamdată, pusă în practică.

 

 

 

 

 

 

(Continuare în numărul următor)

Publicat în : Economie  de la numărul 38

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: