Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Răspunsul noilor state membre ale UE la îngrijorările economice ale României

Andreea VASS

Performanțele economice ale noilor state membre ne fac să privim cu multă încredere spre anii următori, prin atingerea obiectivelor noastre de reducere a decalajelor economice, implementare riguroasă a reformelor structurale și creștere a competitivității. Acestea sunt descrise într-un raport comprehensiv al Comisiei Europene, publicat în luna mai 2006, cu ocazia sărbătoririi a doi ani de la ultima extindere a UE. Concluziile sale demonstrează fără echivoc avantajele aderării pentru noile state membre din Europa Centrală, dar semnalează și principalele provocări și reformele demarate la nivelul fiecărui stat nou membru pentru a le face față.



Aceleași evoluții economice demontează și mitul răspândit în vechile state membre, care își exprimau îngrijorarea cu privire la costurile mult prea mari ale procesului de lărgire. În primul rând, ultima extindere a UE a dovedit că nu paralizează funcționarea instituțională a comunității europene. În al doilea rând, estimările cu privire la contribuția fiecărui cetățean din vechile 15 state membre la bugetul UE alocat extinderii, în perioada 2004-2006 s-a ridicat la 26 euro anual, adică echivalentul unei cești cu cafea pe lună pentru a sprijini reunificarea țărilor europene.

Românii sunt fundamental nemulțumiți, dar optimiști - chiar dacă acest optimism este ușor în declin, ne relevă ultimul eurobarometru publicat la începutul anului curent (Eurobarometrul 64.2, Opinia Publică în Toamna Anului 2005. Raport Național România). Nici temerile nu lipsesc din peisajul integrării noastre în UE-25. Situația economică, creșterea prețurilor și șomajul ne alimentează cu prioritate frământările, alături de problemele legate de sistemul de sănătate, infracționalitate, pensii, impozitare, locuințe sau cele legate de sistemul educațional. Raționamentele eurosceptice pălesc însă în fața evoluțiilor economice din ultimii doi ani ale noilor state membre (NSM), care ne oferă un răspuns net favorabil intrării în piața unică.

 

Creștere de 4% a PIB-ului agregat în 2005

 

Produsul Intern Brut agregat al NSM a crescut de peste două ori mai rapid decât media europeană (1,6% în 2005), fiind susținut puternic de fondurile comunitare primite. Statele europene bogate și-au asumat angajamentul de a sprijini dezvoltarea statelor cu venituri mai mici pe cap de locuitor prin:

* alocarea către noile state membre a 6,9% din cheltuielile bugetare ale UE-25, raportat la aportul acestora de doar 4,7% la PIB-ul comunitar, în anul 2004;

* cu o pondere a populației de 16,1%, noile state membre au contribuit cu doar 3,4% la bugetul comunitar în anul 2005.

Transferurile nete de fonduri europene s-au ridicat la 0,6% din PIB-ul agregat al NSM, în 2004. La nivelul beneficiarilor individuali, banda este destul de larga, demarcată de Ungaria, cu 0,25% din PIB, și de Lituania, cu 2,1% din PIB. Din punct de vedere economic, utilizarea fondurilor comunitare are două implicații majore:

* generează creștere economică substanțială ("growth boost"), pe seama creșterii cererii de anumite bunuri și servicii legate de sectoarele beneficiare de investiții - efectul este direct, dar temporar, dar și de creșterea veniturilor agricultorilor, antrenate de plățile directe (de exemplu în cazul agricultorilor polonezi aceste creșteri au fost de 75%);

* elimină disparitățile ("catching-up"), pe seama dezvoltării infrastructurii și a resurselor umane - efectul este pe termen lung, dar nu este garantat.

Materializarea acestor efecte depinde, în principal, de trei factori care contribuie esențial la o bună absorbție a instrumentelor structurale:

* portofoliul de proiecte eligibile;

* capacitatea administrativă (programarea și implementarea);

* cofinanțarea.

În statele noi membre, capacitatea de cofinanțare s-a ridicat în medie la 0,3% din PIB-ul agregat, cu niveluri mai scăzute în cazul statelor mai bogate (precum Slovenia sau Malta - 0,1% din PIB), dar cu niveluri superioare în cazul statelor baltice (0,6% din PIB).

Perspectivele României și Bulgariei sunt cu atât mai încurajatoare cu cât asistența financiară de preaderare disponibilă în anul 2006 (1,4 miliarde euro) este apropiată de cea de care au beneficiat toate cele 10 state noi membre în anul 2003 (1,6 miliarde euro). Generozitatea europenilor are ca fundament decalajul mare la venituri.

În 2005, venitul mediu pe locuitor în UE-10 depășea 54% din media UE-15 (exprimată la paritatea puterii de cumpărare), banda de oscilație fiind însă largă: Letonia - 43% și Slovenia - 75% din media UE-15. România și Bulgaria se află încă departe de aceste niveluri cu ponderi de 32%, respectiv 31%.

 

Fluxuri importante de capitaluri private

 

Investițiile directe străine au făcut un salt de aproape 70% în 2004, după o creștere similară anul anterior. Această evoluție contrastează cu scăderea de 40% a investițiilor străine acumulate de UE-15, în anul 2004. Este notabilă comparația cu China, considerată marea atracție pentru investitorii din lumea întreagă, țară care a înregistrat în același an o creștere de doar 13%.

Competiția Europei Centrale și de Est se manifestă în raport cu China în special din punctul de vedere al costurilor reduse. Avantajele oferite NSM au fost luate în considerare de puternicele firme germane, de exemplu, care nu au așteptat 1 mai 2004 pentru delocalizarea unor părți din lanțurile lor de producție. Așa se explică faptul că în momentul extinderii, aproape 60% din firmele germane erau deja prezente în regiune, conform unei anchete a Institutului de Cercetări Economice din Köln. În ultimii zece ani, ponderea importurilor germane care provin din NSM s-a dublat. Ea a atins 10,5%, în timp ce importurile din UE-15 au scăzut de la 55% la 50%. "Două treimi din creșterea producției industriale germane de după 1995 provine în mod evident din subcontractările (realizate) în țările cu costuri reduse, comparativ cu numai o treime contribuție internă de valoare adăugată", menționa la momentul extinderii președintele celebrului institut german Ifo. Subcontractările au permis astfel Germaniei să compenseze stagnarea productivității interne, care a crescut doar cu 0,9% în 2005.

 

Accelerare spectaculoasă a productivității în 2005

Alimentată prin intermediul transferurilor importante de capitaluri și tehnologie, productivitatea "noii Europe" a crescut în medie în noile state membre ale UE de la 4,1% în 2004, la 6,2% în 2005. Performanțe remarcabile s-au înregistrat în Polonia - de la 4,1% la 7,7% (plasând-o în prezent chiar înaintea Coreii de Sud), Ungaria -de la 3,7% la 6,3% și Slovacia - de la 3,9% la 5,5%.

 

Exportul: motorul principal al creșterii economice în 2005

 

Aceste evoluții permit statelor din Europa Centrală să se propulseze pe piata mondială, în special printr-o dinamică accentuată a exporturilor. UE-10 înregistrează totuși deficite mari în schimburile cu exteriorul zonei, chiar dacă situația balanței lor comerciale s-a ameliorat. În ciuda avantajelor comparative puternice ale UE-10, comparativ cu UE-15, în comerțul exterior cu automobile și mobilă, echipamente electrice, pistoane pentru motoare, îmbrăcăminte și produse minerale, aceste țări înregistrează deficite comerciale structurale accentuate la produsele TIC, farmaceutice, echipamente speciale sau de măsurare.

În anul 2005, Cehia a înregistrat pentru prima dată după anul 1993 un excedent al balanței comerciale. O astfel de performanță a unei țări emergente nu este însă unică. De exemplu, China a înregistrat în același an un excedent comercial record, care o situează pe locul al doilea după Germania. Surplusul comercial inaugurat de Cehia este însă semnalul unui dinamism economic real, dacă se are în vedere că această țară nu dispune de resurse naturale importante.

Îmbunătățirea nivelului de trai este lentă

Să nu uităm însă că oamenii sunt principalii actori ai integrării, nu cifrele, iar performanțele economice menționate anterior pot antrena și costuri sociale.

Evoluția costului muncii în UE indică tendința de convergență a câștigurilor salariale și non-salariale între statele din vestul Europei și noile state membre. Media de creștere a costului salarial în UE-25 a fost de 2,7% în anul 2005, cu extremele reprezentate de către Germania, cu cea mai redusă creștere a salariilor, de 1,1%, și Letonia cu cea mai accentuată dinamică a costului salarial, de 15,7%. Comparativ, creșterea salarială medie brută în Ungaria a fost de 6,6%, iar în Cehia de 4,2%. Creșterea prețurilor administrate și ajustarea taxelor indirecte la reglementările europene au exercitat presiuni majore asupra inflației, alături de celelalte creșteri mai ușoare de prețuri, menținându-se însă în banda de 1,6% în Cehia și 6,9% în Letonia.

Gradul de ocupare a forței de muncă a crescut cu 1% atât în vechile, cât și în noile state membre, însă rata șomajului în UE-10 a crescut ușor, de la un nivel de 13,4% după aderare, la un nivel de 14,5% în prezent. În Polonia, rata șomajului s-a situat la 18,1% în ianuarie 2006, ceea ce înseamnă că 2,9 milioane de persoane sunt în căutare de locuri de muncă. Această situație este surprinzătoare în special după valul de emigrare ce a urmat extinderii și care a condus în Polonia la scăderea ratei șomajului sub nivelul de 20%, respectiv la 17,3% după aderare. Problema șomajului nu va fi însă rezolvată doar de creșterea economică. Mai mult decât atât, în ciuda productivității-record, Polonia a înregistrat o creștere economică de numai 3%, cel mai slab nivel din UE-10. O situație asemănătoare prezintă și Ungaria. Dar trebuie menționat și faptul că în cele două state numărul de ore de muncă pe salariat este printre cele mai scăzut din OCDE.

Cheltuielile publice și creditul de consum au permis menținerea puterii de cumpărare în UE-10. Coordonatorul ediției 2005 pentru Tableau de bord des pays d'Europe Centrale et Orientale al Centrului de Studii și Cercetări Internaționale (CERI) a remarcat că "majorarea cererii interne n-a cunoscut o accelerare după integrarea în UE, ea chiar s-a diminuat în mai multe țări" din UE-10.În acest context, nivelul de trai se îmbunătățește foarte lent. Conform datelor Eurostat, 21% din populația Slovaciei trăiește încă sub pragul sărăciei, 17% din gospodării nu se pot încălzi suficient în timpul iernii, 8% nu dispun de instalații sanitare în locuințele lor și o treime consumă carne o dată la două zile, comparativ cu 19% în Republica Cehă și 17% în Polonia. În ceea ce privește cumpărarea unui autoturism, aceasta este dificil de realizat pentru 29% dintre slovaci.

Traducerea performanțelor economice în îmbunătățirea nivelului de trai rămâne marea provocare nu doar a statelor noi membre, ci la nivel european, la care Comisia Europeană răspunde cu un amplu program comunitar pentru perioada 2007-2013 (Cohesion Policy in support for Growth and Jobs. Community Strategic Guidelines). Acestea urmăresc crearea de locuri de muncă, măsuri pentru facilitarea îmbinării flexibilității forței de muncă cu corectitudinea remunerației, oferind totodată stimulentele necesare pentru formarea profesională continuă într-o lume în permanentă schimbare, adică ceea ce se numește coeziune economică, socială și prosperitate ca obiective strategice ale UE.

Publicat în : Economie  de la numărul 38

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: