Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Rezultate peste așteptări în primul trimestru

Cristian BANU

Institutul Național de Statistică - merită semnalat că este una din instituțiile statului care funcționează așa cum trebuie - a făcut publice rezultatele pe primul trimestru. Acestea depășesc în bună măsură așteptările inițiale și ne arată o economie românească în creștere și, mai important, care începe să se așeze pe baze mai sănătoase.



Raportul trimestrial

 

În primul rând, după puseul inflaționist din ianuarie care a depășit așteptările cele mai negre, urcând până la 1%, februarie și martie au fost excelente, cu o inflație de numai 0,2%, pentru ca aprilie să urce până la 0,4% - din nou sub așteptări, ținând cont că a fost Paștele. În aceste condiții, obiectivul asumat al BNR de a avea anul acesta o inflație de 6% devine realizabil și ratarea țintei de inflație să fie chiar sub 1%. Reamintesc faptul că BNR a anunțat pentru 2006 o țintă de inflație de 5% și că abaterea acceptată este +/- 1%. Estimările inițiale ale analiștilor economici dădeau însă o inflație în jur de 7% sau chiar 7,4%. Estimarea mea inițială fusese de 6,5-7%.

În al doilea rând, producția industrială a înregistrat o creștere de 4,5%, ceea ce reprezintă un progres benefic. Comerțul cu amănuntul a înregistrat și el la rândul său o creștere fulminantă, de 23,%, în vreme ce construcțiile au depășit și ele 20%, ele crescând cu 21,6%.

În al treilea rând, înregistrăm o nouă creștere a productivității muncii, cu 8,4%.

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut cu 6 %, în vreme ce companiile din comerț au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri de 20,2% (32,8% la mărfuri alimentare, băuturi și tutun și 10,2% la mărfurile nealimentare).

Exporturile sunt și ele în creștere, în martie depășindu-se recordul din februarie (2.106,1 milioane euro - februarie, 2.332,1 milioane euro în martie, o creștere de aproape 10%!). În total, pe primul trimestru exporturile au însumat 6.212,6 milioane euro, în vreme ce importurile au fost de 7.907,1 milioane euro. Astfel, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi scade puțin până la 78,6%, față de 80,3% cât a fost pe primul trimestru din 2005.

Au crescut de asemenea investițiile străine directe în economie, capitalul social subscris fiind de aproape 300 milioane de euro. Totalul capitalului subscris și vărsat a ajuns la peste 13 miliarde de euro.

De asemenea, au crescut sumele încasate la bugetul statului, ceea ce a dus la apariția unui excedent bugetar pe primul trimestru de 472,6 milioane RON, adică circa 135 milioane euro. Aceste creșteri ale încasărilor la bugetul de stat liniștesc puțin temerile cu privire la "găurile" lăsate de "cota unică" și întăresc ideea că introducerea acesteia a fost pozitivă pentru România.

Ceea ce este mai interesant este că nu au crescut doar încasările din TVA, ci și cele la bugetele asigurărilor sociale și cele din impozit pe salarii, ceea ce se traduce prin creșteri salariale sau scoaterea la lumină a unor salarii din economia "gri". De altfel, 1 ianuarie 2007 va putea aduce cu sine și albirea a circa 100.000 de salarii care sunt acum plătite prin microîntreprinderi, deși, chiar și în condițiile în care se trece la impozitarea cu 3% pe cifra de afaceri la impozitarea cu 16% a profitului, această formă legală de evaziune fiscală rămâne valabilă de la anumite sume încolo.

Din păcate, așa cum a subliniat și Ilie Șerbănescu, absența datelor concrete despre românii care lucrează în străinătate distorsionează grav mulți dintre indicatorii statistici - în special pe zona de muncă, inflație. Degeaba sunt înregistrate peste 9.000.000 de persoane active, dintre care doar cinci milioane sunt plătitori de impozite (ca salariați, patroni, lucrători individuali etc.) și aproximativ 600.000 sunt înregistrați ca șomeri. Câți dintre ceilalți 3.400.000 mai sunt în țară? Estimările merg de la câteva sute de mii până la două milioane. Dacă pornim de la premisa că un român trimite acasă 400 de euro lunar, atunci cele trei miliarde trimise anul trecut ne dau o cifră în jur de 625.000 de "căpșunari". Ceea ce este un pic diferit de "folclorul" care dă circa un milion de români în Italia și tot cam atâția în Spania. Oricum, în absența unor date certe, nu putem decât să speculăm. Personal am îndoieli că cifra depășește un milion de persoane și tot cam un milion de persoane lucrează "la negru" la noi în țară.

Revenind la tendințele primului trimestru, în condițiile în care se va păstra aceeași tendință, există toate șansele ca prognoza guvernamentală să se nimerească și PIB-ul să crească anul acesta cu 6%. Cifrele finale pe 2005 indică o creștere economică de doar 4,1%.

Devine clar că economia românească începe să se așeze pe baze sănătoase - semnal întărit de continuarea creșterii productivității muncii, dar și a productivității industriale, iar indicatorii macroeconomici, în special inflația, par să intre în matca normală. Deocamdată, deficitul contului curent rămâne ridicat, însă el nu este îngrijorător pe termen mediu, deoarece el este integral acoperit din investiții străine directe și din alte intrări de capital.

Nimic nou despre inflație

A fost și raportul asupra inflației al Băncii Naționale a României, raport care nu aduce mari noutăți. Cel mai interesant aspect a fost că BNR își menține ținta de 5% pentru anul acesta și prognozează o inflație de 6,8%, ceea ce ar însemna o abatere cu aproape două procente de la țintă.

Păstrarea prognozei de 6,8% (cu 0,2% mai mare decât prognoza anterioară) pentru inflația anuală este explicată de domnul Mugur Isărescu prin influența "taxei pe viciu", ale cărei influențe sunt estimate la circa 0,8-1%. Fără aceasta, pe baza tendințelor exprimate în primul trimestru, am fi avut șansa unei inflații de 5,8-6%, adică în intervalul de variație de +/- 1%.

Personal, consider estimarea guvernatorului excesiv de conservatoare și, în absența unor factori perturbatori majori, cred că inflația va fi undeva în jur de maxim 6,2-6,3%, ceea ce va ușura munca Băncii Naționale în anul viitor când are chiar șanse să atingă ținta preconizată de 4%.

În accelerarea dezinflației, un rol important l-a avut și creșterea productivității muncii și a productivității industriale pe primul trimestru, precum și creșterea economică din ultimele două trimestre de 4,2 și respectiv 6% (aceasta din urmă este doar o estimare a directorului Institutului Național de Statistică, pe care și eu o susțin, cifra finală urmând a fi anunțată ulterior). De asemenea, guvernatorul consideră că păstrarea unei politici monetare stricte și continuarea inhibării creditului au avut o contribuție însemnată la amplificarea dezinflației, deși această idee se bate oarecum cap în cap cu "mârâiala" domniei sale la adresa creditului de consum în lei care "își cam face de cap"...

Mai degrabă păstrarea dobânzii de intervenție de 8,5% introdusă în februarie și mai buna atragere a lichidităților de pe piață (așa-numita "sterilizare") au avut efecte pozitive. De asemenea, rezervele minime obligatorii pentru bănci la valută au fost majorate în martie până la 40%, un nivel pe care personal în consider exagerat.

Evident, aprecierea leului față de euro a ajutat dezinflația. Mugur Isărescu a accentuat că BNR nu mai este interesată de curs, că nu are nici un plafon și că nu a mai intervenit pe piața valutară de șapte luni.

În ceea ce privește influențele inflaționiste, acestea sunt așteptate în urma majorării impozitelor indirecte aplicate produselor din tutun și alcool. De asemenea, excedentul de cerere redevine o amenințare, în condițiile în care amplitudinea și durata menținerii sale se preconizează că vor crește. Aceste două influențe vor anihila efectele pozitive ce decurgeau din reducerea - față de programul inițial pe 2006 - a amplitudinii ajustărilor de prețuri administrate.

BNR se așteaptă însă ca trendul proiectat al dezinflației să se accelereze în 2007 în principal ca efect al aducerii la valori negative consistente a excedentului de cerere și al ameliorării anticipațiilor inflaționiste. În aceste condiții, în a doua parte a anului rata inflației va reveni pe o traiectorie compatibilă cu atingerea țintei în marjele stabilite.

Această prognoză este desigur luată sub rezerva factorilor care pot influența negativ proiecțiile, și anume calendarul și magnitudinea ajustărilor prețurilor administrate, precum și modificările ce ar putea fi aduse în perioada următoare regimului fiscal, ceea ce demonstrează că BNR nu comunică așa cum trebuie cu Guvernul. De altfel, recent, premierul Tăriceanu a avut o primă ieșire împotriva politicii duse de BNR văzută de el ca o frână la adresa creșterii economice.

În opinia BNR o relaxare a politicii fiscale și a politicii de venituri ar putea încetini sau chiar stopa actualul trend de scădere al excesului de cerere. Un impact similar l-ar avea eventuala supraestimare a gradului de restrictivitate a condițiilor monetare, datorată inclusiv potențialei transmiteri cu întârziere a impulsurilor întăririi politicilor monetare asupra ratelor dobânzilor active practicate de bănci în relațiile cu clienții pe fundalul creșterii concurenței în sectorul bancar. În plus, creșterea peste așteptări a intrărilor de capital străin de diverse naturi ar putea genera pe termen scurt un nivel mai înalt al surplusului de cerere agregată. În fine, ultimul factor major al încetinirii dezinflației l-ar putea constitui creșterea peste așteptări atât a prețurilor internaționale la petrol și gaze naturale, cât și a prețurilor produselor alimentare.

În opinia mea, principala amenințare la adresa inflației rămâne în continuare Guvernul Tăriceanu, fiindcă oricând ne putem trezi cu un ministru plin de inițiativă precum incoerentul Nicolăescu și o inițiativă care să dea peste cap proiecțiile economice, fără ca aceasta să aducă propriu-zis vreun avantaj. Faptul că Guvernul și Banca Națională nu vorbesc aceeași limbă nu este în sine un lucru rău, atâta vreme cât fiecare parte are obiective proprii coerente și o acțiune logică în vedere a atingerii acestor obiective. Pentru BNR este ușor fiindcă este o echipă unitară, ceea ce însă nu se poate spune despre Guvernul Tăriceanu care este orice numai o echipă nu...

Publicat în : Economie  de la numărul 38

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: