Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Aventura separatiștilor continuă

Cora MUNTEAN

Anunțată ca o victorie sigură, înființarea Partidului Civic Maghiar pare să bată pasul pe loc, deși inițiatorii susțin că strângerea de semnături este în fază finală. Descurajarea vine și de la faptul că în Ungaria, FIDESZ, formațiunea lui Victor Orban, principala susținătoare a separatiștilor transilvăneni, a pierdut alegerile.



Partid nou, aspirații vechi

 

Primarul din Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno, și fostul deputat Szilagy Zsolt, principalii artizani ai PCM, sunt voci care se fac tot mai puțin auzite pe scena politică. Însă dezamăgirea minorității maghiare față de UDMR ar putea compensa incapacitatea separatiștilor de a se face auziți. Povestea legitimității dată de președintele Traian Băsescu lui Szasz Jeno a fost aproape uitată atât de politicieni, dar și de populație, care vede că nimic nu s-a schimbat. Liderul UDMR, Marko Bela, își permite acum să trateze cu același dispreț mișcările celor nemulțumiți de activitatea Uniunii, deși a fost o perioadă în care o posibilă sciziune a maghiarimii reprezenta un pericol real. Liderii UDMR știu că au obținut foarte multe drepturi pentru minoritatea pe care o reprezintă, de la retrocedări până la folosirea limbii materne în instituțiile publice, singurul deziderat neîmplinit încă fiind autonomia, care figurează și în programul politic al UDMR. Întârzierea votării Statutului Legii minorităților nu face decât să dea apă la moară separatiștilor, care mereu au reproșat conducerii Uniunii (aceeași de la înființare) că s-a îndepărtat de idealurile maghiarimii. Primarul din Odorhei, Szasz Jeno, s-a declarat nemulțumit de lentoarea cu care lucrează UDMR la proiectul de autonomie. În opinia lui, din cauza dezamăgirii, din Transilvania au plecat în ultimii ani peste două sute de mii de maghiari. Szasz pledează pentru o politică de determinare a maghiarilor să rămână în România, pentru a nu avea soarta evreilor și a sașilor, care au fost vânduți pe bani grei în regimul comunist. El a spus că poate și maghiarii ar fi fost vânduți dacă ar fi avut cine să-i cumpere.

Unde sunt corupții?

O altă armă folosită de separatiști este demascarea corupției din UDMR. Acuzele nu sunt noi, însă devin tot mai vehemente. Szasz Jeno susține că nici măcar ministrul Justiției, Monica Macovei, nu știe câtă curupție există în Uniune. El a făcut referire expresă la senatorul Verestoy Attila, pe care l-a acuzat de faptul că a făcut un pact cu politicienii români în interes personal. "Verestoy a intrat la negocieri cu partenerii aflați la putere pentru universitatea de stat în limbă maghiară și a ieșit cu licență de export la lemn", a spus primarul din Odorhei. Dat fiind faptul că afacerile lui Verestoy se fac tocmai în ținutul păstorit de Szasz, este posibil ca acesta să știe mai multe decât spune. Dar și el este la rândul lui acuzat de către liderii Uniunii că a deturnat fondurile primite din Ungaria prin Fundația Ilies. Este vorba despre 40 de milioane de forinți, sumă pe care, deși curatorul fundației din Ungaria o consideră pierdută, nu a revendicat-o niciodată prin instanțele românești deoarece nu a vrut să se ajungă în situația ca "două fundații maghiare să se judece la București".

Priorități: autonomie și integrare

Președintele Consiliului Național al UCM, Szilagy Zsolt, fost deputat UDMR, consideră că aderarea și integrarea României la UE este la fel de importantă ca obținerea autonomiei Ținutului Secuiesc. Cele trei formațiuni, Consiliul Național Secuiesc (CNS), Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) și Uniunea Civică Maghiară (UCM), deși au aproape aceeași structură și aceiași oameni, dau semne că nu mai sunt atât de unite. Pentru a salva cât de cât situația și pentru a nu fragmenta și mai mult minoritatea maghiară, s-a decis ca Partidul Civic Maghiar să se formeze ca o structură total diferită. Deși în mod sigur la nivel de conducere se vor regăsi aceiași oameni. Lipsiți de sprijinul moral, dar și material, primit constant până acum din partea FIDESZ, autonomiștii din România trebuie să-și găsească resursele în interior. Ei cred că au totuși un real sprijin și în președintele Băsescu, chiar și numai de conjunctură; pentru ca președintele să se poată răzbuna pe liderii Uniunii, care l-au susținut pe Adrian Năstase la alegeri.

Având în vedere că PD este cel mai mare contestatar, după PRM, al anumitor prevederi din Statutul privind Legea minorităților, este greu de crezut că Traian Băsescu ar fi vreun susținător înfocat al ideilor separatiste.

Aspirații locale

Inițiatorii noii formațiuni susțin că au strâns aproape toate semnăturile necesare înscrierii partidului. Pentru a nu suferi un nou eșec, ca atunci când au vrut să înscrie UCM ca partid politic, unioniștii au evitat ca pe listele lor să fie și nume românești. Pentru a se înscrie ca partid au nevoie de 25.000 de semnături de susținere din 18 județe plus municipiul București. Ceea ce va fi, dacă nu imposibil, foarte greu deoarece nu există atât de multe județe în care să trăiască populație de etnie maghiară. A fost desemnată o echipă care să elaboreze programul și statutul viitoarei formațiuni, care nu intenționează să participe la eventuale alegeri anticipate, ci numai la alegerile locale. Autonomiștii maghiari nu resping deloc discuțiile cu liderii UDMR, doar că impun anumite condiții. Liderul Marko Bela a desconsiderat mereu toate încercările celor plecați din Uniune de a forma alternative la UDMR și i-a condamnat de câte ori a avut ocazia. Politicianul nu ezită să declare că pactul cu oricare formațiune politică românească s-a făcut în interesul minorității maghiare, că de fapt liderii UDMR s-au sacrificat pentru prosperitatea poporului. Prosperitate pe care maghiarii nu o găsesc nici în faptul că pot saluta în primărie în limba maternă, nici în satisfacția de a-și izola copiii în școli cu predare în limba maghiară. Chiar dacă nici ceilalți nu le oferă mari garanții, etnicii maghiari se văd puși în situația de a decide între a renunța, la fel ca mulți români, la dreptul de a vota sau cel de a merge pe o formațiune nouă. Care eventual le-ar putea oferi certitudinea că-și vor câștiga autonomia, care să-i facă independenți de corupția românească. Imaginea politicienilor maghiari s-a erodat la fel de mult ca a celor români, doar că în cazul lor există o masă mare, nostalgicii, care se poate manevra foarte ușor doar rostind cuvântul magic: autonomie.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 38

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: