Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Nicolae Vlad Popa

Virginia MIRCEA

"Euroobservatorii români desfășoară în permanență și o activitate de lobby pe lângă parlamentele naționale, îndeosebi pe lângă acei parlamentari care reprezintă voci importante în țările lor, putând, la rândul lor, să creeze curente de opinie favorabile integrării României."



Domnule Nicolae Vlad Popa, dețineți al doilea mandat de senator de Brașov în Parlamentul României și, de anul trecut, suntețiobservator al României în Parlamentul European. Care este activitatea unui observator în PE?

Este o activitate complexă, cu două componente principale: activitatea propriu-zisă în Parlamentul European, care se desfășoară pe trei paliere (comisii de specialitate, ședințe în plen și activitate în grupuri politice), pe de o parte, și activitatea de diplomație parlamentară, care implică participarea la numeroase evenimente politice și culturale, în scopul promovării imaginii României în rândul parlamentarilor europeni și naționali.

În calitatea mea de euroobservator, am fost nominalizat de grupul politic al Alianței Liberalilor și Democraților Europeni să fac parte din Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne și, totodată, din Comisia temporară pentru verificarea afirmațiilor privind folosirea țărilor europene de către CIA pentru transportul și detenția ilegală a prizonierilor. Pe lângă aceste comisii, particip și la activitățile altor comisii, care tratează probleme de interes pentru România, ca de pildă Comisia pentru afaceri externe și Comisia pentru buget.

Din 26 septembrie 2005, dată la care am început această activitate, am făcut și un training privind procedurile specifice din Parlamentul European, organizat de către Școala Națională de Administrație (ENA) a guvernului francez. În permanență păstrăm legătura cu Parlamentul național (din care facem parte și suntem activi) și colaborăm îndeaproape cu misiunea României pe lângă Parlamentul European și Ambasada României. De asemenea, avem contacte permanente cu Ministerul Integrării Europene, printr-o videoconferință săptămânală și, evident, cu Ministerul de Externe.

 

Care este rolul grupurilor politice în Parlamentul European?

Rolul grupurilor politice în Parlamentul European este deosebit de important, îndeosebi al celor care reprezintă un număr semnificativ de deputați, așa cum este grupulliberal (ALDE) și cele popular și socialist. Aș remarca aici modul democratic și, totodată, eficient, în care sunt dezbătute amendamentele - atât cele din comisii, cât și din plen, depuse de către membrii grupului respectiv. Acestea sunt susținute, discutate și apoi votate în cadrul grupului, existând o transparență deosebită în ceea ce privește votul final.

 

Cum poate un euroobservator să influențeze legislativul UE?

Sigur că această influență ține de credibilitatea de care euroobservatorul se bucură îndeosebi în interiorul grupului politic din care face parte. Evident, această influență nu poate fi făcută direct, ci indirect, prin intermediul europarlamentarilor. De exemplu, în cazul Raportului Moscovici privind progresele României în activitatea de integrare, un grup de parlamentari maghiari a introdus un amendament la Comisia de politică externă, care intra în contradicție cu Constituția României. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu autoritățile române, am elaborat un text care a fost prezentat baronesei Nicholson și pe care aceasta l-a acceptat ca amendament și pe care, ulterior, l-a înregistrat. Este vorba de prevederea care stipula că Legea minorităților trebuie să aibă la bază principiul autoguvernării. În legislația românească nu există o definiție a autoguvernării. De aceea, ambiguitatea termenilor ar fi putut duce la interpretarea potrivit căreia este vorba despre autonomie teritorială. Această interpretare ar fi încălcat normele Constituției României. Amendamentul schimba termenul de autoguvernare cu termenul de autonomie culturală, distincție ce exclude, în mod evident, o eventuală autonomie teritorială. Pentru ca amendamentul să fie susținut de către o majoritate, am fost în audiență la liderii grupurilor Popular și Socialist, cărora le-am explicat, în limba germană, problemele juridice care susțineau amendamentul respectiv. Deși a existat o opoziție din partea unor europarlamentari, exprimată în plen, totuși amendamentul respectiv a fost acceptat de majoritate, în data de 14 decembrie 2005.

 

Cum colaborați cu euroobservatorii din Opoziție?

Întreaga delegație a României, formată din 35 de euroobservatori, este invitată în fiecare marți la videoconferința cu ministrul Integrării. De comun acord, am stabilit că în toate problemele de interes național să acționăm solidar pentru a contribui astfel la integrarea cât mai rapidă a României în UE. Pot spune că relațiile sunt civilizate, fiecare încercând să facă lobby pentru România în grupul politic din care face parte.

În țară, este cunoscută activitatea de lobby pe care o depuneți în statele membre UE, pentru ratificarea Tratatului de aderare a României. Putem vorbi despre o activitate de diplomație parlamentară a euroobservatorilor români sau dumneavoastră sunteți un exemplu singular?

Evident, euroobservatorii români desfășoară în permanență și o activitate de lobby pe lângă parlamentele naționale, îndeosebi pe lângă acei parlamentari care reprezintă voci importante în țările lor, putând, la rândul lor, să creeze curente de opinie favorabile integrării României. Personal, m-am ocupat, beneficiind de atuul de cunoscător al limbii germane, de ratificarea Tratatului în Luxemburg și Germania și, de asemenea, de legătura cu președinția Consiliului Uniunii Europene, care actualmente aparține Austriei.

 

În luna aprilie, ați organizat la Brașov un simpozion privind serviciile deconcentrate. Care a fost scopul acestuia?

Simpozionul era dedicat tuturor persoanelor care au responsabilități în procesul de integrare europeană în județul Brașov și a fost intitulat "Locul și rolul Brașovului în Uniunea Europeană". Participanții au răspuns anterior la un chestionar privind tema simpozionului și am elaborat un material de sinteză, din care reieșea ce gândesc brașovenii despre modul în care Brașovul se va integra și cum putem să obținem cât mai multe avantaje economice pentru zona respectivă. La manifestare a participat și ministrul Integrării Europene, care a apreciat că această inițiativă trebuie extinsă și în alte zone ale României, nu numai pentru ca să existe o mai bună informare, ci pentru ca noi să putem comunica partenerilor noștri dorințele și interesele economice ale românilor în direcția integrării europeane.

 

În legislatura trecută, ați inițiat un proiect de lege privind turismul, în care aveați o serie de propuneri care, adoptate, ar conduce la dezvoltarea activității în acest domeniu. Care sunt, concret, măsurile pe care le-ați propus și în ce etapă se află proiectul inițiat de dumneavoastră?

Într-adevăr, în legislatura anterioară am inițiat un proiect de lege privind turismul care viza modernizarea legislației în domeniu și, totodată, crearea unor facilități pentru impulsionarea turismului în România. Din păcate, legea a fost respinsă de fosta putere și, în prezent, la Autoritatea Națională a Turismului există un proiect care sper că va include și prevederile legii pe care am inițiat-o. În mod cert, turismul românesc are nevoie de o reglementare modernă și europeană.

 

Care sunt obiectivele pe care vi le-ați propus pentru acest mandat? Câte dintre ele ați atins?

După cum știți, obiectivul primordial al Guvernului este ca la 1 ianuarie 2007 România să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La rândul meu, în calitate de euroobservator și, totodată, de reprezentant al românilor care mi-au acordat votul lor, am datoria să contribui în mod concret la fiecare pas în această direcție.Celelalte proiecte legislative pe care le-am promis, care privesc turismul, reglementarea parcurilor turistice, legea privind garantarea informării prin presă a cetățenilor, cât și îmbunătățirea altor legi - cum ar fi cea a taximetriei -se află în lucru și sunt convins că autoritățile centrale mă vor sprijini să le materializez.

 

 

 

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 38

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: