Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Râul Tisa spală osemintele eroilor uciși de comuniști

Claudiu PĂDUREAN

"Acolo unde se agață harta în cui", așa răspund maramureșenii pe care îi întrebi unde anume se află Sighetul Marmației. Orășelul prosper locuit de români, maghiari, ucraineni și germani, situat la doar câțiva kilometri de Cimitirul Vesel din Săpânța și de mănăstirea Bârsana, care include cea mai înaltă biserică de lemn din lume, păstrează amintirea coloniștilor șvabi aduși de împărăteasa Maria Tereza. Dar și amintirea victimelor comunismului care au pierit cu miile în penitenciarul nemțesc transformat într-una dintre cele mai sinistre pușcării comuniste, chiar la granița cu Uniunea Sovietică.



Penitenciarul-cavou

 

Vechea închisoare ridicată de austrieci se înalță chiar în apropiere de centrul orașului, pe o străduță lăturalnică. Clădirea, vopsită într-un galben relativ vesel, nu impresionează trecătorul grăbit decât prin ferestrele strașnic zăbrelite, lipsite de orice lumină, aidoma ochilor stinși ai unui orb. Acum, vechea închisoare a devenit muzeu. Vizitatorii acestuia sunt izbiți, de îndată ce trec pragul de piatră de un frig cumplit. Răcoarea închisorii este puternică chiar și în toiul verii, în timp ce iarna se transformă în ger. Acolo este locul în care și-au dat sufletul cei mai importanți intelectuali, clerici și politicieni ai României interbelice.

Poate cel mai cunoscut este fostul lider țărănist Iuliu Maniu, care s-a stins din viață acum 53 de ani. Iuliu Maniu a fost unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania. În timpul primului război mondial, a fost înrolat, cu gradul de locotenent, în armata austro-ungară. După prăbușirea Dublei Monarhii, ofițerul ardelean i-a grupat pe compatrioții săi care serviseră în armata austriacă și a format un regiment românesc în Viena. În timpul agitațiilor comuniste care au răvășit capitala austriacă după abdicarea ultimului împărat habsburg, Carol, regimentul românesc a ocupat orașul și timp de o lună a menținut ordinea în Viena. La sfârșitul anului 1918, regimentul românesc a pornit în marș spre Transilvania. Iuliu Maniu a fost cel care a pus capăt tratativelor inițiate de reprezentanții Comitetului Național Român cu sediul în Arad și de cei ai Guvernului de la Budapesta, care doreau să păstreze Transilvania ca regiune autonomă a Ungariei. Se spune că Iuliu Maniu ar fi respins cu un simplu "Nem" toate propunerile formulate de autoritățile maghiare. Atitudinea hotărâtă a lui Iuliu Maniu l-a propulsat pe acesta, după Unirea Transilvaniei cu România din 1 Decembrie 1918, în fruntea Consiliului Dirigent, guvernul provizoriu al Ardealului și Banatului care a administrat aceste provincii până la integrarea deplină a lor în Regatul Român. După Unire, Iuliu Maniu a unit Partidul Național Român cu Partidul Țărănesc fondat de Ion Mihalache și a format PNȚ. După ce a câștigat alegerile, Iuliu Maniu a devenit premierul României Mari și avocat al Mitropoliei Greco-Catolice de la Blaj. În anul 1938, după instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea, Iuliu Maniu a devenit liderul opoziției. Poziție pe care și-a păstrat-o și după venirea la putere a Mișcării Legionare, în timpul regimului militar al lui Ion Antonescu și apoi în timpul regimului comunist. Comuniștii au fost singurii care l-au aruncat în închisoare pe marele om de stat. Celula în care a murit Iuliu Maniu este unul dintre punctele centrale ale închisorii de la Sighet. Celula este puțin mai mare decât un mormânt, cu pereții murdari, reci și umezi. Aici se află un pat de fier cu o saltea deșirată, o găleată de tablă și o cană din același material. Pe pat sunt așezate veșmintele vărgate de deținut, din stofă grosolană, purtate de Iuliu Maniu.

 

Închisoarea episcopilor

 

Un alt punct central al închisorii ridicate pe trei niveluri despărțite între ele printr-o plasă de sârmă, menită să-i împiedice pe deținuții disperați să-și pună capăt zilelor, este celula 44 în care au fost exterminată o parte însemnată a liderilor religioși ai românilor din perioada interbelică. Așa ar fi arhiepiscopul ad personam Valeriu Traian Frențiu, conducătorul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, episcopul Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia și Făgăraș, episcopul romano-catolic de Iași Anton Durcovici sau episcopul auxiliar greco-catolic de București, Tit Liviu Chinezu, care a fost și protopopul român unit al Capitalei. În celula episcopilor este amenajată în prezent o expoziție dedicată sindicatului polonez Solidaritatea. Celulele au devenit adevărate locuri de pelerinaj pentru victimele comunismului. Printre cei care au trecut în acest an pe la Sighet se numără și clujeanul Iulius Filip. El a fost arestat în mai multe rânduri pentru că a protestat împotriva abuzurilor autorităților comuniste și a trimis un mesaj de felicitare primului sindicat liber din lagărul comunist, Solidaritatea. Iulius Filip a fost arestat în anul 1981 și plimbat prin mai multe închisori. Pentru că a protestat împotriva maltratărilor la care a fost supus, a fost închis alături de condamnații la moarte, într-o secție în care se făceau diferite experimente pe oameni. Fostul deținut povestește că medicii închisorii i-au făcut niște vaccinuri în urma cărora a fost o vreme paralizat. Soția sa, care, după îndelungate insistențe, a reușit să-l vadă în starea aceea, a scris postului de radio Europa Liberă. În ziua în care scrisoarea sa a fost difuzată, comuniștii au decis să desființeze secția medicală cu pricina. Iulius Filip a obținut azil politic în Statele Unite ale Americii, iar în anul 2005, fostul președinte al Solidarității și al Poloniei, Lech Walesa, a reușit să dea de urma clujeanului, care a fost invitat de onoare la serbările organizate la Gdansk cu prilejul aniversării înființării sindicatului polonez.

Cimitirul Săracilor, locul de veci al eroilor

Cei mai mulți dintre cei care au murit înfometați și torturați la Sighet și-au găsit locurile de veci chiar la câțiva metri de granița cu Ucraina, pe malul mâlos al râului. Acolo se află Cimitirul Săracilor, în care au fost îngropați, în locuri necunoscute, o mare parte a celor care au pierit în temnițele comuniste. Singurul monument care amintește de sacrificiul fruntașilor României interbelice este o troiță de lemn sculptat, sfințită de episcopul greco-catolic din Baia Mare, Ioan Șișeștean. În fiecare an, în luna februarie, în apropierea troiței, se adună cei care îl comemorează pe Iuliu Maniu. Primăvara, tot lângă crucea de lemn, se adună ierarhii catolici să se roage pentru sufletele episcopilor uciși. De altfel, Vaticanul a pornit un proces de canonizare în urma căruia toți episcopii romano-catolici și greco-catolici vor fi declarați sfinți. Procesul de află pe rolul Congregației pentru Cauzele Sfinților din Roma. Procesul ar putea să se termine chiar anul acesta, iar, dacă acest lucru se va întâmpla, ei ar putea să fie ridicați la cinstea altarelor chiar de către Papa Benedict al XVI-lea, în cadrul unei ceremonii ce ar urma să aibă loc în Transilvania, la Blaj.(C. P.)

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 36

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: