Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dan Drosu Șaguna, președintele Curții de Conturi

Virginia MIRCEA

"În urmă cu un an controlul însemna «a linge hârtii»; acum, folosind acest sistem controlat pe computer, nu numai că este rapid și eficient, dar se evită și eventualele presiuni, chiar încercări de corupere."



Domnule președinte, lucrați la Curtea de Conturi de la reînființarea ei. V-ați început mandatul în fruntea Curții de Conturi în 2002. Cum a evoluat această instituție de atunci?

Mi-am început activitatea la Curtea de Conturi în 1993 când s-a reînființat această instituție. A fost dificil pentru că mulți nu aveau experientă. Am fost consilier de conturi până în 1999, apoi președinte de secție, iar din februarie 2002 președintele instituției.Cunosc foarte bine activitatea instituției și neîmplinirile ei, încercările politicului și ale celor din jur de a influența această istituție. Din 2002, Curtea de Conturi a înregistrat unele schimbări în ceea ce privește activitatea, stilul de muncă și, mai ales, locul pe care trebuie să-l ocupe în cadrul instituțiilor statului de drept...

 

Care este gradul de încredere al cetățeanului în Curtea de Conturi? Ce ne puteți spune despre personalul Curții de Conturi?

Majoritatea instituțiilor nu se bucură de încredere. Am încercat în acești ani să reprezentăm cheltuirea banului public și interesele cetățeanului. Am încercat să transmitem prin intermediul mass-media modul în care ne îndeplinim competențele.

Ca urmare a activității desfășurate, am observat deja un grad mai mare de încredere. Eu primesc multe cereri, sesizări, plângeri de la cetățeni și personae juridice. Multe dintre acestea încep cu următoarea frază: "Avem încredere în instituția dumneavoastră și vă semnalăm etc., etc." Asta dovedește că oamenii așteaptă ceva de la noi văzând că suntem eficienți. Apoi, personalul instituției. Avem 800 controlori financiari în centrală și teritoriu, cu structuri în fiecare județ. Pe marea majoritate i-am recrutat din structurile Ministerului deFinanțe, având un anumit stil de muncă, o anumită mentalitate și a fost greu să le arătăm că relația controlor-controlat este foarte delicată. Prezența controlorului financiar la entitățile controlate în mod obiectiv induce teamă, deranjează, și am încercat să schimbăm stilul de muncă. Mai întâi, în ceea ce privește timpul alocat programului de control. Am încercat să-l reducem prin introducerea unui program de control asistat pe calculator pentru entitățile cu activitate economico-financiară redusă. În acest caz, nu ne mai deplasăm, accesăm baza de date prin computer. Este un sistem foarte modern, folosit în Uniunea Europeană și pe care noi am început să-l folosim, de aproximativ trei ani, pe baza unor programe de twining cu UE.

În urmă cu un an controlul însemna "a linge hârtii"; acum, folosind acest sistem controlat pe computer, nu numai că este rapid și eficient, dar se evită și eventualele presiuni, chiar încercări de corupere.

 

Care este ponderea tinerilor?

Am dat credit mare tinerilor, chiar debutanților, am mai obținut de la guvern 200 de posturi pe care am angajat tineri, cu care am făcut training și i-am trimis la cursuri la Washington, Bruxelles și Luxemburg, unde se află și sediul UE al Curții de Conturi.

În general, politica de personal este axată pe trei componente. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani formează baza, cam 70%, și reprezintă forța activă a instituției, 10% peste 50 ani, oameni cu mare experiență, pe care îi folosim în a transmite experiența lor celorlalte categorii, și 15-20% tineri chiar debutanți care reprezintă baza pentru viitor.

 

Cum s-a dezvoltat Curtea de Conturi în ceea ce privește logistica?

În 1993, când s-a reînființat Curtea de Conturi, s-a pornit de la zero spații, computere, rețele și tot ce ține de buna funcționare a unei instituții. Între timp, dar mai ales în ultimii patru ani, avem rezultate spectaculoase. Cu două excepții: Harghita și Satu-Mare, în toate județele țării avem sedii moderne, unele la nivel internațional ca dotare și modernizare. În timpul mandatului meu am dat în funcțiune clădiri construite de la zero, cu bani de la Uniunea Europeană, pe care le-am transformat în Centre Zonale de Perfecționare Profesională.Aceste centre, pe lângă săli de conferințe ultramoderne, au și spații de cazare. Centrul de Perfecționare "Ștefan cel Mare și Sfânt" de la Iași, Centrul de Perfecționare "Dunărea de Jos" de la Galați-Brăila, Centrul de Perfecționare "Mitropolitul Șaguna" de la Sibiu și încă două, în curs de perfecționare, la Cluj și Constanța. Zonal însemnând și zone din jurul României. Pentru salariații noștri avem o vilă la Neptun formată din două corpuri de clădire cu 7 apartamente.

Faceți parte dintr-o familie ilustră în istoria României, cu un trecut foarte bogat care desigur obligă...

Sunt un om format într-o familie de tradiție, cu un trecut de peste 600 de ani, sunt exigent de când mă știu, sunt foarte exigent în primul rând cu mine însumi și același lucru îl cer și colaboratorilor mei. Sunt de formație jurist, sunt profesor la Facultatea de Drept de peste 30 de ani și, în rândul studenților mei, circulă următoarea legendă: "La Șaguna mila, pila și fițuica nu merg". Dar, paradoxal, deși sunt un om intransigent, studenții mă iubesc, țin la mine, cred din două motive: sunt un profesionist, când îmi țin cursurile amfiteatrul este plin și sunt un om corect. La Șaguna studentul își primește nota pe care o merită.

Provin dintr-o familie ilustră, din neamul marelui mitropolit al Ardealului Andrei Șaguna pe care, într-un fel, îl moștenesc. Mitropolitul a scris foarte multe cărți în dreptul canonic. De câte ori mă uit la poza lui aici în birou, simt o mare greutate pe umeri și, în același timp, un imbold și o protecție divină. Am două fete, cea mică este în anul III la Drept, continuă tradiția în familie, cea mare este studentă la Regie-Film, probabil moștenește o anumită sensibilitate spre frumos. Sunt mândru de ele și sper să realizeze mai mult decât mine în viață.

 

Ați devenit președinte al Curții de Conturi pe criterii politice?

În toate societățile democratice, conducătorii instituțiilor independente sunt numiți de Parlament la propunerea unor grupuri parlamentere. După ce sunt numiți, devin independenți. În cazul meu așa este.

 

Au existat presiuni?

Am spus mai demult, cu celebrele stenograme, presiuni există pretutindeni, de oricând, însă, presiuni politice nu au fost. Ca să dau un exemplu, am primit uneori câte un telefon din partea cuiva care și-a declinat o anumită identitate prin care încerca să influențeze unele constatări ale organului de control. Chiar și declarațiile din presă sunt o formă de presiune, acel gen "...dacă nu, cerem demisia...". Se știe că la Șaguna nu se ajunge cu așa ceva și, în general, am fost ferit de presiuni directe. În munca noastră am încercat să fim constructivi, profesioniști, nu am plecat de la idei preconcepute că toți în munca lor încalcă legea. Am încercat ca dosarele noastre să fie bine documentate, să aibă o încadrare juridică corectă, bazată pe fapte reale care să reziste în instanță. Am încercat să nu repetăm greșelile anilor '50 când mai întâi oamenii erau arestați, împușcați și apoi li se făcea dosar.

 

Ce vă doriți din punct de vedere profesional?

Îmi doresc să-mi termin mandatul, doresc să finalizez ceea ce am început, mai ales în ceea ce privește gradul de credibilitate al instituției Curții de Conturi în societatea românească. Doresc și o mai bună pregătire profesională a personalului, stabilitate și o recunoaștere a importanței muncii pe care o fac, inclusiv în ceea ce privește statutul și veniturile salariale. Doresc o finalizare a dotării logistice și o mai mare recunoaștere internațională a instituției. În cei patru ani am încheiat 14 tratate bilaterale. Ultimul l-am semnat la sfârșitul lunii martie cu Curtea de Conturi a Republicii Moldova. În cei patru ani de când conduc Curtea de Conturi am realizat o serie de contacte și am foarte mulți prieteni la instituțiile similare din Europa și din lume. În ceea ce privește pregătirile pentru integrarea României în Uniunea Europeană, Curtea de Conturi a României are deja pregătite spațiile - birouri și cabina de traducere simultană - la Luxemburg, pentru că, începând cu 1 ianuarie 2007, noi vom avea reprezentanți proprii la ECA.

 

Cum colaborați cu actuala putere?

Cu nici o putere nu m-am înțeles bine și e firesc să fie așa deoarece statutul și competențele instituției în a controla modul în care e folosit banul public deranjează pe oricine, de la cel mai mic funcționar public la cel mai înalt.

După terminarea mandatului de la Curtea de Conturi vă veți întoarce la catedră?

Poate că lucrul pe care mi-l doresc cel mai mult este să mă întorc la catedră și să mă dedic exclusiv învățământului.

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 36

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: