Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților

Virginia MIRCEA

"Am o altă viziune despre rolul Camerei Deputaților în raport cu societatea și cu celelalte instituții ale statului."



Domnule Bogdan Olteanu, sunteți primul președinte al Camerei Deputaților membru PNL. Cât de importantă este pentru PNL și pentru Alianță deținerea acestei funcții?

Cred că cel mai important lucru este acum să discutăm despre importanța acestei schimbări pentru cetățeni și pentru societatea românească în general. Pentru PNL și pentru Alianță- indiscutabil - este o victorie pentru care s-a muncit mult și în care s-au ars mulți nervi și pasiune. Cred cu tărie că la finalul mandatului meu vom putea vorbi despre o victorie a cetățenilor obținută din această schimbare.

Pentru foarte mulți oameni, Camera Deputaților reprezenta până acum o instituție închisă, în care cei care i-au votat pe actualii parlamentari nu au acces.

Asumarea de către PNL a unei instituții ce a înregistrat întotdeauna mari carențe în planul imaginii publice denotă seriozitate și respectarea angajamentelor electorale.

 

Domnule președinte, la votul pentru alegerea dvs. la șefia Camerei Deputaților, PC a făcut un gest de frondă. De asemenea, coaliția nu prea funcționează în Parlament, iar recent între președinte și premier și între PD și PNL pare să fi intervenit divorțul. Cum veți gestiona această situație, ținând cont că sunt numeroase legi care trebuie adoptate în vederea aderării?

Cred că cei care cântă prohodul Alianței și al Coaliției se grăbesc. Până una-alta, disensiunile ce au existat între reprezentanții celor două partide din Alianță au fost amplificate printr-un spectacol mediatic la care au contribuit ambii actori. Eu nu spun că ceea ce se vede pe sticla televizoarelor nu este adevărat. Spun doar că lucrurile au un făgaș mult mai rațional și mai calm.

După cum s-a văzut deja, președinții celor două partide au găsit o formulă nouă de colaborare, care va fi de natură să eficientizeze lucrul în Alianță și în Coaliție. Cred că atâta timp cât există voință politică pentru a menține Alianța, acest lucru se va întâmpla indiferent de sincopele ce apar pe parcurs. Iar eu au convingerea că obiectivul integrării este cel mai puternic liant între partidele din Alianță și din Coaliție.

 

Absenteismul este una dintre principalele probleme cu care se confruntă activitatea legislativă. Ce măsuri întrevedeți?

Încă de la începuturile mele în Parlament - și mă refer aici la debutul activității ca deputat -, iar ulterior, în calitate de ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, m-am confruntat cu această problemă. Tocmai de aceea, în prima mea luare de cuvânt în calitate de președinte al Camerei Deputaților am recunoscut că absenteismul este cauza majoră atât pentru imaginea proastă a instituției, cât și pentru lipsa de interes asupra unor inițiative de importanță europeană.

În acest sens, am fost cel care a susținut încă de la început introducerea votului uninominal - astfel încât alegătorul să știe cum a votat sau că a absentat reprezentantul său în Parlament. În acest sens, aducerea la cunoștința electoratului a prezenței alesului la lucrări poate duce la o responsabilizare a parlamentarilor.

În egală măsură cred că libertatea mass-media și dreptul presei de a filma și transmite din Parlament pot fi de natură să limiteze excesele aleșilor.

Bineînțeles, introducerea votului uninominal va fi cea mai importantă cărămidă în construcția unui nou tip de comportament politic, și asta nu numai în Parlament, ci în spațiul public, în general.

 

Sunteți cel mai tânăr președinte pe care Camera Deputaților l-a avut până în prezent. Tinerețea înseamnă dinamism, iar în România postdecembristă tinerețe înseamnă și o altă mentalitate și viziune despre politică și societate. Parlamentul are o imagine foarte proastă, fiind pe ultimul loc la capitolul încredere, deși este cea mai importantă instituție a democrației. Ce măsuri veți lua pentru întărirea încrederii în Parlament?

Nu cred că atributul tinereții, privit în mod singular, poate recomanda pe cineva pentru o funcție sau o responsabilitate. Cred că această calitate - trecătoare de altfel - poate ajuta dacă persoana în cauză este un bun profesionist. Da, categoric, am o altă viziune despre rolul Camerei Deputaților în raport cu societatea și cu celelalte instituții ale statului. Cred că recâștigarea încrederii în această instituție este un proces de durată, care are la bază deschiderea acesteia către societatea civilă și cetățean. Așa cum am mai spus - este unproces cu două sensuri -, de acces al cetățeanului în Camera Deputaților și de ieșire a parlamentarului în stradă, către întâlnirile directe cu oamenii. Ziua de vineri trebuie să fie cu adevărat zi de vizite în teritoriu, pentru toți aleșii. În ceea ce mă privește, deja de trei săptămâni sunt în fiecare wwek-end în țară - fie că e vorba de Sălaj, Alba, Dâmbovița, Timișoara, Hunedoara sau Giurgiu.

Mai mult, în cel mai scurt timp am de gând să inițiez un program de colaborare specială între Camera Deputaților și societatea civilă.

 

Ca ministru pentru Relația cu Parlamentul ați văzut că, de multe ori, activitatea legislativă se concentrează pentru votul unor ordonanțe și ordonanțe de urgență, în detrimentul unor proiecte de lege emise de Parlament. Veți încerca acum, ca președinte al Camerei, să schimbați această tendință în favoarea Parlamentului?

Chiar înainte de a fi ales președinte al Camerei, în calitate de ministru pentru Relația cu Parlamentul am declarat că nu susțin emiterea discreționară a ordonanțelor de urgență. Cred în rolul bine definit al celor trei puteri în stat. Iar rolul Parlamentului este de a avea inițiativă legislativă și de a legifera, judecând propunerile aleșilor sau cele venite dinspre Guvern.

 

Cum veți colabora cu opoziția? PRM chiar v-a sprijinit în obținerea acestei funcții.

Voi colabora într-o manieră imparțială cu toate partidele reprezentate în Parlament. Mai mult decât atât, dacă voi avea solicitări de consultare sau informare reciprocă ce vor veni din partea partidelor neparlamentare, voi răspunde cu promptitudine.

 

Care este agenda președintelui Camerei Deputaților pentru acest mandat?

Nu-mi propun să fac lucruri spectaculoase, ci lucruri care să conteze pentru oameni.

În plan legislativ, sunt câteva proiecte la care țin și pe care le consider importante pentru reforma morală a spațiului politic românesc. Mă refer aici la Legea lustrației, Legea privind accesul la propriul dosar și Codul Electoral. În paralel, vizitele mele prin țară sunt cel mai bun prilej pentru a avea o imagine corectă despre nevoile și prioritățile celor care ne-au trimis în Parlament.

De asemenea, în plan instituțional, îmi propun să întăresc parteneriatele Camerei Deputaților cu alte instituții și cu societatea civilă în scopul unei colaborări eficiente.

Care sunt așteptările pe care le aveți pe durata deținerii președinției Camerei?

Mă gândesc la câteva proiecte extrem de concrete:

- Adoptarea Codului Electoral.

- Adoptarea legilor ce contribuie la reforma morală (Legea lustrației, accesul la propriul dosar, condamnarea comunismului).

- Întărirea parteneriatelor cu cetățenii, societatea civilă și instituțiile statului.

- Introducerea unui climat decent în desfășurarea procesului legislativ, prin conștientizarea rolului pe care populația ni l-a acordat prin responsabilizarea ambelor părți implicate în procesul electoral: votantul și alesul.

Și, dacă toate acestea se vor întâmpla, dacă cetățeanul și mass-media vor avea mai multe informații, atunci voi crede că ceva s-a schimbat în bine, că ceea ce mi-am propus la începutul mandatului s-a realizat.

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 36

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: