Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Relansarea proiectului constituțional

Ana-Maria TĂNASE

La jumătatea lunii martie, publicația electronică EUObserver cita Spiegel Online, un săptămânal german, care vorbea despre o "întâlnire discretă" întrecancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Jacques Chirac. Subiectul discuției era legat de o posibilă reorganizare a referendumurilor în Franța și Olanda pe tema Tratatului constituțional european.



Discuții în Parlamentul European

 

Din dorința de a relansa dezbaterea asupra Constituției europene, liderii conservatori din Germania, Franța și Parlamentul European au propus un document în care, în primele două părți, sunt stabilite competențele instituțiilor europene și Carta Drepturilor Fundamentale. Cea de-a treia parte a textului detaliază politicile UE, ceea ce ar completa ratificarea întregii Constituții, aprobată deja de 14 țări.

Premierul german, Angela Merkel, propusese anterior atașarea unei declarații referitoare la "dimensiunea socială a Europei" la textul Constituției, într-o încercare de salvare a proiectului în integralitatea sa. Declarația, care nu ar avea caracter obligatoriu, le-ar cere instituțiilor UE să ia în considerare implicațiile sociale ale legislației privind piața internă, pentru a anula temerile alegătorilor francezi privind caracterul neoliberal al Uniunii.

Cu toate acestea, conservatorii francezi privesc cu reticență organizarea unui nou referendum pe tema Constituției, preferând adoptarea elementelor separate ale documentului. Comisarul francez pentru transporturi și vicepreședintele Comisiei Europene, Jacques Barrot, a propus deja excluderea din tratat a reformei instituțiilor europene, precum și a Cartei Drepturilor Europene Fundamentale. El a militat însă pentru păstrarea altor puncte din tratat, cum ar fi, de exemplu, extinderea domeniilor în care deciziile se iau prin vot majoritar, atribuirea ponderii voturilor în cazul statelor membre, precum și noua funcție de ministru de Externe.

Comisarul olandez Neelie Kroes a propus statelor membre ca UE să se oprească la 27 de membri (adică ultimele țări admise în Uniune să fie România și Bulgaria). Mai mult, șeful diplomației olandeze, Ben Bot, a declarat că "proiectul Constituției UE este mort", iar Olanda va ține cont de opinia exprimată de cetățenii săi prin referendum. În contextul acestor declarații, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că dezbaterea asupra viitorului Europei rămâne adevărata problemă a comunității.

Cancelarul austriac, Wolfgang Schuessel, crede totuși că textul constituțional s-ar putea bucura de mai multă trecere pe lângă alegători dacă liderii europeni s-ar concentra mai puțin asupra "procedurilor instituționale și ar acorda mai multă atenție adevăratelor preocupări ale publicului". Poziția cancelarului vine pe fondul unui climat național profund eurosceptic, în care, conform ultimul eurobarometru, dat publicității la sfârșitul anului trecut, doar 32% din cetățenii austrieci mai consideră un lucru bun apartenența la UE.

 

Euroscepticii

 

Creștin-democrații germani au invocat ca pretext pentru activarea clauzei de salvgardare pentru România și Bulgaria respingerea Constituției Europene. Mai mult, la sfârșitul lunii martie, Parlamentul European va dezbate în plen un raport întocmit de Elmar Brok care propune Comisiei Europene să evalueze capacitatea de absorbție a Uniunii Europene înainte de a proceda la noi extinderi. Uniunea Europeană trebuie să-și respecte promisiunile făcute țărilor candidate și posibile candidate la aderare, dar trebuie să țină cont de capacitatea sa de asimilare, afirmă raportul Comitetului pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Europarlamentarii din comitet adaugă că impasul în care se află ratificarea Tratatului constituțional împiedică o creștere a capacității de asimilare a organizației și că nici un nou stat nu ar trebui să adere la UE înainte de a exista resursele bugetare necesare. Raportul reamintește candidaților la aderare și potențialilor candidați că nu trebuie numai să adopte legi pentru îndeplinirea criteriilor UE, ci trebuie să le și aplice riguros și să le consolideze. Raportul eurodeputatului creștin-democrat german Elmar Brok constituie răspunsul la Strategia de Extindere a Comisiei Europene, stabilită în 2005. Comitetul pentru Afaceri Externe cere Comisiei să prezinte un raport până la sfârșitul acestui an, în care să indice principiile ce definesc capacitatea de asimilare a UE și să stabilească o strategie de comunicare, "pentru a liniști temerile opiniei publice din UE față de extinderea organizației și față de integrare". Europarlamentarii din Comitetul pentru Afaceri Externe susțin decizia Comisiei în legătură cu impunerea unor "condiții corecte și riguroase", care să însoțească fiecare fază a negocierilor angajate cu țările candidate și care să permită suspendarea negocierilor de câte ori se constată neîndeplinirea acestor solicitări.

 

Votul din Parlamentul olandez

 

După lungi dezbateri, Olanda a ratificat Tratatele de aderare a României și Bulgariei cu o majoritate de aproape două treimi, cu 96 de voturi "pentru" și 54 "împotrivă". Alianța Creștin-Democrată, condusă de premierul Jan Peter Balkenende, care deține 44 de voturi în Camera Reprezentanților, Partidul Socialist (8 voturi), aflat în opoziție, și doi independenți s-au pronunțat împotriva ratificării tratatelor. Celelalte partide din coaliția aflată la guvernare, VVD (liberalii) și D66 (centru), s-au exprimat în favoarea ratificării tratatelor. Mai mult, principala formațiune de opoziție, Partidul Social-Democrat (PvdA), care deține 42 de mandate, s-a pronunțat pentru aderarea României și Bulgariei. Inițial susținător al formațiunii creștin-democrate, partidul naționalist, de extremă stânga, Lista Pim Fortuyn, din partea căruia ne-am fi așteptat la cea mai puternică opoziție, a acordat un vot pozitiv celor două tratate.

Purtătorul de cuvânt al CDA, Jacob Jan van Dijk, a propus ca alternativă activarea clauzei de salvgardare pentru România, în domeniul combaterii corupției și a reformei sistemului judiciar. La rândul său, ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Atzo Nicolai, și-a exprimat opțiunea pentru activarea clauzei de salvgardare, considerând că este cea mai eficientă metodă de presiune exercitată de Uniunea Europeană pentru cele două țări.

Purtătorul de cuvânt al CDA, Jacob Jan van Dijk, a declarat că CDA ar fi aprobat tratatul de aderare a Bulgariei, nu însă și pe cel al României, iar premierul Balkenede a afirmat că Bulgaria este o victimă a criticilor Olandei, deși, în fapt, ele vizează România.

Cu toate acestea, chiar și în cele mai pesimiste scenarii, Uniunea Europeană va funcționa pe baza mecanismelor stabilite prin Tratatul de la Nisa, ratificat în 2002 și care va intra în vigoare din 2009. Acest tratat reglementează politic și instituțional Europa lărgită cu 25 + 2 membri, respectiv România și Bulgaria. Problema care se pune nu este dacă România și Bulgaria vor fi membri ai Uniunii Europene, ci dacă acest lucru va fi posibil în 2007 sau cu un an mai târziu.

 

O decizie trebuie luată

 

Elitele de la Bruxelles au obligația mandatului reprezentativ cu care au fost învestiți, "să aducă Europa mai aproape de cetățeni", explicându-le că deciziile care se iau la nivelul global al țărilor membre sunt până la urmă o reflectare a unui interes comun european.Indiferent de deciziile pe care le iau guvernele naționale, relansarea discuțiilor despre Tratatul Constituțional responsabilizează Europa ca un construct politic unitar.

În primul rând, elitele trebuie să încerce să explice cetățenilor că deciziile pe care le iau nu-i vizează doar pe cei care i-au ales. Reprezentativitatea acțiunilor este dispersată spre întreaga comunitate a cetățenilor Uniunii, cu care își împart aceeași identitate și apartenență, pe de o parte. Pe de altă parte, decizia asupra Tratatului Constituțional include totodată poziția exprimată de lideri ca reprezentanți ai unui guvern în care autoritatea se împarte cu celelalte guverne componente ale unei confederații care are valori și personalitate proprii.În al treilea rând, elitele sunt puse în fața unei alegeri cruciale în care, în cele din urmă, pentru continuarea ființării Uniunii, este nevoie ca supranaționalul să primeze în fața pretențiilor de suveranitate națională.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 36

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: