Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ce sunt diasporele? (I)

Cezar DOBRE

Cercetările asupra diasporelor sunt realizate din numeroase perspective, incluzând antropologia, sociologia, geografia umană, migrația, cultura, rasa, multiculturalismul, postcolonialismul, economia politică și comunicarea. O dezbatere continuă privind ce anume trebuie să se înțeleagă prin "diaspora" a însoțit în permanență atenția crescândă acordată acestui domeniu.



Termenul "diaspora" provine din cuvântul grecesc diaspeirein, care se referă la "împrăștierea semințelor". În mod tradițional, conceptul se referă la dispersia evreilor în afara Israelului, dar în prezent a ajuns să fie aplicat unui număr tot mai mare de grupuri de migranți.

 

Un conflict străvechi?

 

Diasporele au fost precedate de fenomenul nomadismului. Deși migrarea multor membri ai diasporelor este temporară și unidirecțională, simplul fapt al strângerii lucrurilor și al mutării într-un alt loc este o expresie a nomadismului. Acesta poate fi presărat, în viața indivizilor sau a grupurilor, de perioade mai scurte sau mai lungi de sedentarism. Traseul de viață al unor membri ai diasporelor este marcat de mutări succesive, adesea de pendulări între vechile și noile țări de rezidență, pe perioade mai lungi sau mai scurte. Fără îndoială, astfel de călătorii nu se limitează la comunitățile diasporice, ci par a fi o trăsătură a unei lumi contemporane din ce în ce mai mobile - așa cum nomazii căutau pășuni mai bune, noi călătorim în căutarea unor oportunități profesionale mai promițătoare.

Nomadismul și sedentarismul reprezintă mecanisme-cheie în delimitarea spațiului de către ființa umană; mai mult, aceste două moduri de viață determină modul în care ne construim și ne percepem locuințele. Dovezile arheologice și istorice ne vorbesc despre vechile migrații transcontinentale, inclusiv cele dinspre Caucaz spre Europa și spre Asia Centrală și de Sud, dinspre Africa de Nord spre părțile centrale și sudice ale continentului, din nord-estul Asiei peste străvechiul pod de gheață ce traversează Strâmtoarea Bering spre America de Nord și mai târziu America de Sud, sau despre migrațiile peste Oceanul Pacific, în ambarcațiuni de dimensiuni mici. Într-adevăr, istoria omenirii este punctată de o serie de migrații.

Pe măsură ce civilizația umană a devenit, de-a lungul timpului, tot mai sedentară, ciocnirile dintre cele două moduri de viață s-au înmulțit. Pare a exista un conflict structural între cei care au ales un mod de viață sedentar și cei care continuă să fie nomazi. Cel dintâi se manifestă prin construirea de sate și orașe, ca și prin culturile agricole și utilizarea teritoriului pentru alte aspecte ale economiei sedentare. Este o cultură a granițelor și a pământurilor și cursurilor de apă văzute ca proprietăți. Nomazii au nevoie pe de altă parte de spații largi pe care să le traverseze - ei călătoresc împreună cu animalele lor între pășunile de vară și cele de toamnă, traversând adesea liniile de demarcație a proprietăților marcate de sedentari și distrugându-le, în anumite cazuri, culturile agricole. 

Au existat în istoria omenirii nenumărate conflicte între popoarele nomade și cele sedentare: migratorii indo-europeni în sudul Asiei i-au împins mai mult către sud pe dravidieni, care construiseră o civilizație avansată în Valea Indului acum 4.500 de ani; hunii s-au răspândit în aproape toată Europa în secolul al IV-lea; beduinii arabi au învins forțele imperiilor Bizantin și Sassanid; mongolii au distrus orașele civilizației musulmane în secolul al XIII-lea; guvernele Statelor Unite și al Canadei au trasat granițe în calea vânătorilor de bizoni organizate de indienii din America, sfârșind prin a le distruge modul de viață; istoria statului american Texas este marcată de conflictele dintre fermieri și crescătorii de vite; crescătorii de vite Massai din Kenya au fost alungați de pe fertilul platou Laikipia de populația Kikuyu, care deținea controlul politic la începutul secolului al XX-lea.

Guvernele se străduiesc să-și păstreze controlul asupra deplasărilor umane în interiorul și în afara granițelor. Colectarea impozitelor se face mai greu atunci când oamenii sunt permanent în mișcare. Înainte de apariția statelor naționale în ultimele câteva secole, frontierele se modificau adesea și nu semănau deloc cu granițele stabil marcate pe care le vedem în prezent. Migrarea indivizilor este astăzi controlată mult mai strict, prin intermediul pașapoartelor, al controalelor de frontieră și al sistemului de vize. Viața nomadă tradițională este o anomalie în civilizația globală sedentară din zilele noastre. Mai supraviețuiesc grupuri de nomazi, în special în triburile de pe continentele sudice, care continuă să se deplaseze împreună cu turmele din munți în văi și înapoi, în funcție de anotimp, dar acestea sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari în vederea stabilirii într-un singur loc. Romii ("țiganii") din Europa au avut de înfruntat timp de secole o opoziție uriașă față de tendința de a se muta dintr-un loc în altul. Sistemele guvernamentale s-au opus acceptării celor fără adrese stabile, refuzându-le asistența pe care o ofereau celorlalți cetățeni. Societățile noastre au fost adesea neprietenoase cu cei fără adăpost sau cu imigranții; chiar și comis-voiajorii sau alte categorii de "navetiști" au fost multă vreme subiect de glume. Deși uneori viețile lor pot fi romanțate, de regulă ei sunt marginalizați de societatea contemporană convențională și percepuți ca indivizi care încalcă regulile. Statul însuși este structurat astfel încât să satisfacă în primul rând nevoile celor sedentari și privește modul de viață nomad cu suspiciune, în cel mai bun caz. În cel mai rău caz, romii și evreii - și ei văzuți ca "rătăcitori" -au avut de înfruntat execuțiile în masă sub Cel de-al Treilea Reich.

Dar nu toți "călătorii" sunt tratați în același fel. Pelerinajul este de multă vreme o activitate extrem de prețuită. Turismul este încurajat, fiind perceput ca important pentru sănătatea economiilor naționale și globale. Călătoriile de studiu sau în scopuri culturale sunt și ele privite ca benefice. Forța de muncă migrantă, pe de altă parte, tinde să fie tratată mai ambiguu. Deși muncitorii străini sunt, de secole, chemați să îndeplinească sarcini pentru care există o lipsă de mână de lucru locală, primirea făcută de societatea-gazdă nu este întotdeauna una caldă. Fie că e vorba de imigranți sau de angajați temporar, există nenumărate obstacole sociale și juridice care împiedică integrarea acestor lucrători. Pe de altă parte, nu toți lucrătorii străini sunt tratați în același fel: cei specializați în domenii considerate vitale pentru economia respectivă sunt de regulă primiți mai bine. Posesorii de pașapoarte occidentale tind să se deplaseze mai ușor oriunde în lume. Cei cu tenul mai închis la culoare și cu trăsături non-europene par a avea de înfruntat mai multe probleme. Interesul acordat de statele puternice și marile corporații problemei globalizării se referă mai degrabă la eliminarea frontierelor naționale în circulația bunurilor și a serviciilor, decât la facilitarea circulației libere a persoanelor.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 35

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: