Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

O Românie energointensivă

Iustina MACOVEI

Într-o perioadă în care securitatea energetică și utilizarea rațională a energiei au devenit motive de preocupare și totodată subiecte de analiză și comparație la nivel internațional, intensitatea energetică reprezintă o modalitate de evidențiere a eficienței folosirii resurselor de energie ale unei țări.



Calculată ca raport între consumul intern brut de energie și produsul intern brut, intensitatea energetică are în țările dezvoltate un nivel situat sub 350 kilograme echivalent petrol la 1.000 euro, respectiv: Japonia - 119; SUA - 314; UE - 209.

În anul 2003, prin comparație cu toate statele membre ale UE, România și Bulgaria au înregistrat intensități energetice de 6,5 și aproape 8,5 ori mai mari: 1.368 și respectiv 1.756 kilograme echivalent petrol la 1.000 euro.

În anul 2003 în structura consumului intern brut de energie ponderea cea mai mare (64,44%) este reprezentată de energia utilizată de consumatorii finali în activitatea economică (consumul final energetic). Ponderi însemnate în consumul intern brut de energie mai dețin: consumul în sectorul energetic (10,78%), pierderile (6,07%), consumul neenergetic (respectiv cantitățile de purtători de energie utilizate în alte scopuri decât cele energetice - de exemplu gazele naturale folosite pentru producerea de îngrășăminte chimice) (3,03%), diferența dintre intrările în transformare și ieșirile din transformare (cantitatea de energie rămasă în sistem în funcție de randamentul echipamentului) (14,82%).

Este semnificativ pentru analiza intensității energetice a economiei românești faptul că în structura consumului final energetic industria este ramura cu ponderea cea mai mare (43,30%). În cadrul industriei 52,05% din consumul final energetic este localizat în trei domenii mari consumatoare de gaze naturale: substanțe și produse chimice; metalurgie; materiale de construcții și alte produse din minerale nemetalice.

Restul consumului final energetic este structurat astfel: populație (31,33%), transporturi (17,17%), agricultură și silvicultură (0,94%), alte ramuri ale economiei (7,26%). Această pondere redusă a agriculturii reflectă slaba dotare tehnică (cu tractoare, utilaje, mașini agricole etc.) a acestei ramuri.

În cazul populației, consumul final energetic cuprinde consumul de energie electrică (respectiv cantitatea consumată pentru iluminat și alte utilizări casnice); combustibili (cantitățile livrate efectiv populației pentru consumul cu flacără directă pentru încălzit și prepararea hranei, dar și pentru producerea energiei termice în microcentrale de imobil) și energie termică (livrată pentru încălzit și apă caldă menajeră).

În același timp, contribuția industriei la totalul PIB a avut o evoluție relativ constantă (27,31% în 2000, respectiv 27,26% în 2003, conform datelor Institutului Național de Statistică), contribuind astfel la menținerea intensității energetice mari în România.

În anul 2004, conform estimărilor Institutului Național de Statistică, intensitatea energetică înregistrează o scădere, însă motivația o constituie creșterea PIB, în timp ce consumul intern brut de energie se menține relativ constant.

Pentru o mai bună imagine de ansamblu asupra stadiului actual al României, este relevantă menționarea faptului că intensitatea energetică în România în anul 2003 a fost semnificativ mai mare decât cea înregistrată în 1991 în majoritatea țărilor actuale membre ale UE.

Este de la sine înțeles faptul că nu se poate schimba peste noapte structura unei economii bazate pe ramuri energofage. Însă, dacă România dorește să devină cu adevărat o țară dezvoltată, cu o economie competitivă, intensitatea energetică este un indicator al cărui nivel este foarte relevant și care trebuie să scadă ca urmare a folosirii unor tehnologii avansate și a reducerii ponderii în PIB a ramurilor energofage.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 35

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: