Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Incoerențe legislative sau abuz în funcție?

Dragoș DINCĂ

Instituția primarului este tradițională în administrația României. Ea a fost reglementată pentru prima dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunală din 1864 și a cunoscut o evoluție continuă ca un efect firesc al transformărilor prin care a trecut statul român.



Astăzi, primarul este autoritatea executivă a colectivităților locale, care îndeplinește, în același timp, rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales. În fiecare comună, oraș și municipiu se alege prin vot direct un primar, iar în municipiul București un primar general. Se aleg primari și în sectoarele municipiului București, care se află în relații de subordonare față de primarul general.

Potrivit art. 72 alin. 2 din Legea administrației publice locale, mandatul primarului poate înceta înainte de termen în caz de:

- incompatibilitate;

- demisie;

- schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

- imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv, cu excepția cazului suspendării mandatului în situația arestării preventive;

- constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale;

- condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

- punerea sub interdicție judecătorească;

- pierderea drepturilor electorale;

- când, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin prin lege, a emis trei dispoziții cu caracter normativ într-un interval de trei luni, care au fost anulate de instanța de contencios administrativ, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

- deces;

- ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condițiile legii.

Demiterea primarului se poate face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea prefectului, în condițiile legii. Ca și în cazurile de dizolvare a consiliului local, demiterea primarului este supusă controlului judecătoresc, hotărârea Guvernului putând fi atacată în fața instanței de contencios administrativ, fără a fi necesară efectuarea procedurii prealabile cerute de lege. Până la alegerea unui nou primar sau pe timpul suspendării din funcție a acestuia, în virtutea ordinului prefectului, ca urmare a unei anchete judiciare, atribuțiile primarului se îndeplinesc de către un viceprimar desemnat de consiliu.

Suspendarea din funcție a primarului poate fi dispusă de către prefect numai la cererea motivată a instanței de judecată sau a Parchetului, în cazul arestării preventive.

Dispozițiile primarului sunt acte administrative, iar controlul legalității lor se realizează tot de către prefect.

Atunci când acționează ca autoritate executivă a administrației locale, primarul trebuie să asigure executarea hotărârilor consiliului local. Totodată, primarul este abilitat de lege să facă propuneri consiliului local cu privire la organizarea referendumului local, la reglementările locale privitoare la urbanism și amenajarea teritoriului, la proiectul de statut al personalului, numărul de personal și salarizarea acestuia. În aceeași calitate, primarul este abilitat de lege să exercite atribuții specifice în materie de buget local, ordine și liniște publică, salubritate, drumuri publice și circulație rutieră, conducere a serviciilor publice locale și administrare a bunurilor comunei sau orașului, prevenire și limitare a urmărilor unor situații excepționale.

Una din problemele cele mai dificile cu care s-au confruntat autoritățile locale și implicit primarii în ultimii ani a fost reprezentată de retrocedarea proprietăților, mai ales datorită faptului că a existat de foarte multe ori o opoziție între sistemul normativ-formal și cel real uman de aplicare a legislației proprietăților.

Alegerile locale din 2004 au relevat în foarte multe cazuri o luptă acerbă între diferiți candidați la funcția de primar, cu angrenarea unor resurse inimaginabile, de exemplu pentru o campanie electorală la nivelul unei comune: miza, una bănuită, lupta pentru pământ, mai ales că neclaritățile legilor proprietății permiteau încă multe jocuri din partea autorităților. Dar, de multe ori, cei care au mizat pe acest fapt au avut surpriza de a constata că terenurile sunt insuficiente si pentru restituire, astfel că nu este "loc" de alte interese. În acest context, am asistat la o adaptare la noile condiții care a dat naștere unor abuzuri atât din partea autorităților, cât și din partea unor funcționari.

Astfel, o modalitate de dobândire a unui bun, uzucapiunea, a fost adaptată în folosul administrației și "clienților acesteia". Dacă există totuși un proprietar, au fost cazuri în care autoritățile locale au refuzat repunerea în posesie, stabilind o altă destinație pentru terenurile respective (nu este altceva decât abuz în funcție). Argumentul este unul simplu: omul de rând are puține cunoștințe de specialitate, iar o rezolvare în instanță ar dura ani de zile. În acest moment există relativ puține metode de rezolvare a problemei, instanța fiind una din ele. Totuși, prefectul poate ataca în contencios administrativ hotărârile consiliilor locale sau dispozițiile primarilor în cazul în care acestea ar încălca un drept de proprietate... doar să existe dorință din partea acestuia și capacitatea de a sesiza încălcarea dreptului amintit.

Cu toate acestea, și prefectul are un drept limitat de acțiune. Problema se pare că va fi rezolvată în noua lege a administrației publice locale în care prefectul poate amenda primarul în anumite cazuri, cum ar fi neexecutarea hotărârilor consiliului local. Însă până la apariția noii reglementări instanța este cea care poate soluționa problemele semnalate mai sus. Trebuie doar răbdare și resurse din partea celor vătămați.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 35

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: