Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

România nu mai este grânarul Europei

Pompiliu COMȘA

Anul 2006 se anunță cumplit pentru mai bine de 90 la sută din țărani. Potrivit noului buget al Ministerului Agriculturii, nivelul subvențiilor acordate agriculturii se reduce la 30 la sută, iar modalitatea de acordare a sprijinului de stat devine una extrem de ciudată.



Practic, statul va subvenționa modest doar viile, legumele și livezile, plus câteva culturi care nu se mai cultivă de decenii, cum ar fi inul, orezul, tutunul, cânepa și sfecla-de-zahăr, în vreme ce culturile de bază nu mai primesc nici un leu.

 

UE ne elimină de pe piața cerealelor

 

În sectorul vegetal, nivelul subvenției pentru acest an este de 2000 miliarde de lei vechi față de 6600 anul trecut. La Galați, de pildă, vor veni circa 80 miliarde, față de 230 anul trecut. Așa cum s-a negociat cu UE, România nu va mai subvenționa culturile tradiționale, care ocupă peste 90 la sută din suprafețele cultivate, ci doar viile, livezile, legumele și culturile menționate mai înainte. Practic agricultorii români sunt aruncați de pe piața cerealelor, pentru că ei nu mai sunt sprijiniți de stat, în vreme ce agricultorii francezi, spanioli, germani și italieni primesc subvenții consistente la cereale. România devine o anexă agricolă a UE și este obligată să cultive plante pentru care nu avem nici un fel de tradiție. De aceea expresia istorică "România, grânarul Europei" ajunge o glumă sinistră. De la 1 ianuarie practic sunt subvenționate doar culturile la care România are cotă dată de UE, cupoanele nu mai vin în vecii-vecilor, iar cine pune grâu, porumb, floarea-soarelui sau soia o face pe barba lui. O analiză a situației relevă existența unui pariu cu horticultura. Acesta poate fi însă iluzoriu dacă nu se ține cont de reglementările aplicabile de la 1 ianuarie 2007. Începând de atunci vor mai primi bani doar agricultorii care au în proprietate peste un hectar de teren, ceea ce înseamnă că 50,7 la sută din țărani nu vor primi subvenții nici măcar dacă pun culturile agreate de UE. Procentul este înșelător. Dacă aceste terenuri fărâmițate vor ajunge la exploatații agricole mari, în arendă, atunci întreaga suprafață va beneficia de subvenție. Uite așa agricultorii români vor regreta din ce în ce mai mult SAPARD-ul, care la începuturile sale pe tărâmurile românești n-a avut o activitate intensă, iar restrângerea perioadei de aplicare a programului i-a cam pus la treabă pe specialiștii din agricultură.

 

Banii pe SAPARD au venit valuri-valuri

 

Fondurile nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană prin programul SAPARD au fost atrase prin 2570 de proiecte private și publice, contractate sau în curs de contractare, valoarea acestora depășind, în aproape patru ani, 815 milioane euro, potrivit datelor furnizate de directorul general al Agenției SAPARD, Samoilă Szabo, care a ținut să menționeze că "până în acest moment, măsurile private au reușit să suscite un interes foarte mare, drept dovadă și numărul mare de proiecte pe care agenția noastră le are în portofoliu". În cazul în care ținem cont de sumele alocate pentru refacerea proiectelor SAPARD distruse de inundații anul trecut, peste 160 milioane de euro, valoarea fondurilor europene depășește 1,07 miliarde euro. Cele mai multe fonduri, peste 50 la sută din total, au fost alocate pentru dezvoltarea infrastructurii rurale (pe Măsura 2.1 - una dintre cele șase acreditate), respectiv 477,06 milioane de euro. Pentru modernizarea drumurilor comunale, a sistemelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare au fost contractate 607 proiecte și alte 272 proiecte urmează să fie finanțate pentru refacerea infrastructurii calamitate anul trecut. Valoarea celor 343 proiecte care urmează a fi contractate în cel mai scurt timp, fiind deja declarate eligibile, este de 68,15 milioane de euro. Măsura 1.1. privind industria agroalimentară a atras un număr de 233 proiecte cu valoare de 145,86 milioane de euro, iar pe Măsura 3.1. privind dezvoltarea exploatațiilor agricole au existat 612 investiții,în valoare totală de 58,55 milioane de euro. Directorul general al Agenției SAPARD a precizat că și prin Măsura 3.4 (diversificarea activităților economice) a fost oferită finanțare pentru 489 de proiecte, însumând 28,14 milioane de euro. Pe Măsurile 3.1 și 3.4 au fost efectuate deja plăți în valoare de 36,62 milioane de euro, iar pentru Măsura 1.1 de peste 63,52 milioane de euro. Agenția SAPARD a continuat și în acest an plățile pentru proiectele contractate la Măsura 2.1 (infrastructură rurală), ajungându-se, în prezent, la suma de 346,77 milioane de euro plătită consiliilor locale. În cei patru ani de când funcționează acest program european în România, adică din august 2002 și până în prezent, agricultura românească s-a îmbogățit cu peste 2000 de tractoare, combine și alte echipamente agricole, care deservesc o suprafață de peste 156.000 de hectare. De asemenea,au fost achiziționate prin acest program 51 de instalații de irigat (deservind peste 3000 de hectare) și 11 instalații pentru producerea complexă a furajelor pentru animale. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 296,28 milioane RON. Prin Programul SAPARD au fost achiziționate, în aceeași perioadă, un număr de 240 capete de vaci de lapte, 170 capete porci și peste 1200 de capete de oi. În cazul plantațiilor pomicole, au fost finanțate 47,10 ha, iar pentru plantații viticole aproximativ 300 de hectare.

 

La Galați, rezultate bune

 

Conform declarației inginerului Petre Grigore, directorul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Galați, și în acest județ SAPARD-ul e-n floare. Astfel pe Măsura 1.1 (Îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole) au fost recepționate două proiecte în valoare de 4056,3 mii RON pentru investiții în domeniul prelucrării cărnii și a peștelui. Tot pe această măsură este în derulare un proiect în valoare de 2479,7 mii lei noi în domeniul prelucrării legumelor și fructelor, iar beneficiarul este SC Europros SRL Tecuci. O altă măsură SAPARD destul de importantă este cea care vizează "Investițiile în exploatațiile agricole" (3.1.). Aici au fost deja accesate 5 proiecte în valoare de 3765,4 mii RON, reprezentând achiziții de utilaje agricole pentru unități din Tulucești, Cerțești, Negrilești și Jorăști. Și aici avem proiecte în derulare, de 937,7 mii RON, reprezentând înființarea de ferme de vaci de lapte în comuna Foltești și Barcea și reabilitarea plantației de vie nobilă pe 10 hectare în comuna Ivești. O a treia măsură importantă pentru integrarea noastră în UE este 3.4. - Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative. La acest capitol au fost recepționate 3 proiecte în valoare de 154,6 mii RON, folosiți pentru achiziții de stupi de albine și utilaje specifice. Printre beneficiari se numără societăți din Ungureni, Bucești și Țepu. Pe lângă acestea, serviciile tehnice din cadrul direcției județene au verificat încă 11 proiecte pentru care nu s-au încheiat contracte de finanțare cu Agenția SAPARD la primele trei măsuri. De menționat că aceste credite sunt pe termen lung, de 7 până la 10 ani, cu dobândă mică, negociată de Ministerul Agriculturii cu băncile comerciale, și vor fi garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural și de investițiile realizate conform proiectelor.

 

Final nu prea roz

 

Disperarea autorităților române nu are margini. Teama este posibilul raport de țară nefavorabil ce va fi publicat în 16 mai. În luna decembrie 2005, autoritățile au modificat Lgea nr. 1/2004 cu modificări ulterioare în Ordonanța de Guvern nr. 103/2005, privind înființarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Pescuit, transformând-o simplu în Agenție de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Ea este acreditată de guvern, însă certificarea europeană se obține numai dacă agenția își dezvoltă o structură de personal uriașă până la 1 ianuarie 2007, capabilă să gestioneze după această dată banii veniți de la Comunitatea Europeană în sprijinul agricultorului român. Privind retrospectiv și cu ochi social-democrați, acțiunea pare mai degrabă o înființare a unei echipe nepregătite profesional, dar pregătită pentru o viitoare campanie electorală pe bani guvernamentali. În perioada 1999-2000 s-a înființat un astfel de sistem, informatizat la nivel național, ai cărui membri au lucrat chiar pe un proiect anume. Prin cearta politică de atunci din Convenția Democrată, cei de la UE au stopat derularea programului de preaderare SAPARD, având drept consecință încetinirea simultană a tuturor proceselor de aderare a României la UE. Venirea PDSR-ului la putere a dus la desființarea acestei structuri în care s-au investit atât de mulți bani și eforturi umane. Iată cum azi ne chinuim cu eforturi financiare uluitoare să reconstruim ceea ce aveam încă din anul 2000: un sistem integrat de administrare și control, pregătit pentru a gestiona banii comunitari destinați sprijinului agriculturii românești. Sperăm ca de data asta lucrurile construite în așa mare grabă și pe bani de la buget să aibă eficiență și eficacitate.

 

Proiecte SAPARD trăsnite

 

Potrivit datelor Agenției SAPARD, un tulcean a cerut sprijin financiar pentru realizarea unei ferme de viermi, dar nu de mătase, ci de viermi momeală pentru pește. "Ferma de viermi poate produce o cantitate suficientă de viermi pentru toți cei care doresc să pescuiască în Dunăre", precizează solicitantul. O buzoiancă a cerut finanțarea unui proiect ce viza construirea unui centru de masaj oriental. Inițiatoarea proiectului a uitat să menționeze în studiu dacă vor beneficia de acest centru de masaj și locuitorii din mediul rural, aceasta fiind una dintre condițiile eliminatorii pentru cei care vor să contracteze un astfel de fond. Astfel, o persoană din Focșani a cerut un Mercedes și un Porsche Boxer, având chiar pretenția ca autoturismele să-i fie aduse chiar la poarta casei. Cu toate că agenția i-a comunicat că Programul SAPARD nu poate finanța astfel de achiziții, persoana respectivă a insistat, trimițând vreo trei astfel de solicitări.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 35

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: