Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Este România competitivă pe piața europeană?

Andreea VASS

Vrem o Românie puternică, într-o Europă puternică. Vrem ca România să devină un punct de referință în regiunea noastră, un centru de competențe clare și un exportator de referință. Parteneriatul nostru strategic cu Uniunea Europeană s-a clădit însă cu preponderență pe forța de muncă ieftină și pe exporturi bazate pe tehnologie scăzută.



Un astfel de export a rezolvat unele probleme sociale, în sensul creării de locuri de muncă, dar este caracterizat prin valori adăugate mici, cu un aport scăzut la ridicarea standardului de viață prin creștere economică în ritmuri înalte.

 

De la dezintegrare la reintegrare

 

În ultimii 10 ani, exporturile s-au triplat în regiunea Europei de Est și a fostei Uniuni Sovietice, importurile au crescut de 2,5 ori, iar investițiile străine directe s-au intensificat mai mult decât în oricare altă regiune din lume, relevă studiul "De la dezintegrare la reintegrare", publicat de către Banca Mondială (31 ianuarie 2006). Același raport conturează doi poli, cu limite ușor flexibile:

- Eurocentric: un grup mai mare, cu țări focalizate pe reforme rapide - țări mai bogate;

- Ruso-centric: format din țări mai sărace, cu un ritm lent al reformelor.

România a fost încadrată într-un "grup de mijloc", alături de Bulgaria și Croația, care, deși au adoptat politici comerciale liberale, nu au încurajat suficient competiția pe piața internă, nu au consolidat guvernarea și nu au implementat alte reforme structurale privind relațiile comerciale. În aceste țări, importurile și exporturile au crescut, însă la nivelul productivității și veniturilor naționale nu s-au înregistrat creșteri semnificative. România este menționată ca fiind, totuși, una dintre țările cu cele mai impresionante performanțe ale exportului prin: reorientarea comerțului exterior spre UE și expansiunea remarcabilă a comerțului în ciuda concurenței internaționale la produsele care încorporează forță de muncă ieftină (textile, îmbrăcăminte).

 

Exporturile de tehnologii înalte, sub media europeană

 

11% din exporturile românești au la bază tehnologii înalte, comparativ cu 30% media mondială și 20% media europeană.

În baletul comunitar pentru redefinirea criteriilor de la Lisabona, promovarea exporturilor trebuie să constituie pentru români catalizatorul dezvoltării economice. Dispunem de una dintre cele mai mari piețe de consum din regiune, dar și de confluența a trei viitoare rute de transport europene: 4, 7 și 9, care permit accesul facil la țările din fosta URSS, Balcani, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Însă în structura de export, factorii de competitivitate sunt cei care exprimă gradul de dezvoltare a economiei și capacitatea noastră de a interacționa cu exteriorul.

În ultimii ani, sesizăm ușoare modificări ale structurii exporturilor românești în favoarea celor intense în forță de muncă ieftină și în defavoarea exporturilor intense în capital și în forță de muncă înalt calificată, conform raportului Băncii Mondiale mai sus amintit (vezi tabel 1). Ne situăm însă mai favorabil decât Bulgaria, dar mult sub nivelul Poloniei, Cehiei sau Ungariei. În cazul importurilor, majoritatea țărilor din regiune se axează cu precădere spre cele intense în capital, dar și în forță de muncă înalt calificată, tendințele de creștere a ponderii acestora menținându-se și în cazul României.

România și-a îmbunătățit semnificativ competitivitatea în comerțul cu UE-15 (vezi tabel 2), însă în ultimii ani cererea a fost principalul factor stimulativ al comerțului intraregional (vezi tabel 3). Factorilor de competitivitate și diversificare li se datorează pierderea unei piețe de export a României în regiunea fostelor țări comuniste în valoare de peste 210 milioane USD, în perioada 2000-2003.

La nivelul anului 2005, toate acestea s-au tradus într-o structură a exporturilor net favorabilă tehnologiilor scăzute (54%) și tehnologiilor medii (34%) (vezi graficul 1) și reflectă capacitatea redusă a firmelor românești de a inova pentru dezvoltarea produselor și serviciilor lor. 83% din firme sunt non-inovative, 3% din firme sunt inovatori strategici, 8% sunt inovatori intermitenți, 4% din firme adoptă tehnologii pe care le prelucrează și 2% din firme implementează noi tehnologii.

Există prea puțină inovare și, în consecință, există puține industrii care folosesc în mod intensiv tehnologie nouă. În loc să ne bazăm creșterea economică din ultimii ani pe exporturile de automobile, calculatoare, echipamente, produse agricole ecologice, turism, servicii, noi ne-am bazat pe încălțăminte și îmbrăcăminte (încă cu o pondere majoritară în volumul exporturilor românești), adică pe costuri reduse ale forței de muncă și resurse primare.

 

Reforma administrației vamale, o prioritate

 

Conform aceluiași raport mai sus menționat, în România șoferii camioanelor de transport internațional marfă declară că plătesc mită în 90% din cazuri administrației vamale (în medie 27 euro pe camion, la o singură trecere a frontierei), în 53% din cazuri Ministerului Administrației și Internelor (în medie 23,7 euro) și în 41% din cazuri altor organisme (în medie 44,4 euro).

Administrația vamală română continuă să rămână cea mai deficitară în rândul țărilor în curs de aderare la UE (Bulgaria, Croația și Turcia). În contextul comerțului global, reforma acesteia are capacitatea să antreneze o creștere cu 16% a câștigurilor României înregistrate din comerțul exterior.

La acestea se adaugă și capacitatea administrativă și de management foarte scăzută în România în ceea ce privește respectarea standardelor veterinare și fitosanitare. Însă eficiența infrastructurilor portuare și de IT este semnificativ apreciată.

 

Drumul spre productivitate și competitivitate

 

Iluziile nu-și mai au locul în acest peisaj. Ne rămân două opțiuni: intrăm în competiție pe piața globală a produselor bazate pe forță de muncă ieftină cu dragonul chinez și cu elefantul indian sau construim o strategie puternică de atragere a investițiilor străine directe care să ne propulseze în jocurile economice europene și globale de tehnologie înaltă. Dacă luăm în calcul perisabilitatea primei viziuni, ne rămâne să jucăm cea de-a doua carte.

Irlanda ne-a dovedit că investind în trei direcții principale: atragerea investițiilor străine directe substanțiale, sprijinirea nivelului ridicat de educație și înalta calificare a forței de muncă, consolidarea consensului social intern și a transformărilor instituționale reale a devenit cel mai mare performer în recuperarea decalajului PIB pe locuitor, fiind în continuare una dintre cele mai dinamice economii europene (vezi graficul 2). Polonia și Ungaria au luat măsuri de promovare a competiției între întreprinderi, îmbunătățire a guvernării și stimulare a investițiilor străine directe vizând includerea firmelor autohtone în rețeaua globală de producție.

 

Ce trebuie să facem în acest sens?

 

Pentru noi, românii, aderarea la 1 ianuarie 2007 înseamnă mai întâi o liberalizare completă a pieței. Pentru ca efectele pozitive ale acesteia să se transpună în realitate, trebuie să rezolvăm câteva probleme critice: forța de muncă înalt calificată, infrastructura și atragerea investițiilor străine. Concret, programarea economică trebuie să fie coerentă și unitară, să acopere puține obiective-cheie, cu alte cuvinte acele fisuri care pot aduce dezghețul dezvoltării:

management fiscal și al cheltuielilor guvernamentale prudent, în special prin renunțarea la promovarea unei politici expansioniste: mari creșteri salariale, extinderea aparatului administrativ și lansarea unor ambițioase proiecte de infrastructură;

- achiziții publice pe baza licitațiilor deschise și a dialogului competitiv - la nivelul anului 2004 aproximativ 60% din totalul achizițiilor publice de peste 100.000 euro se acordau încă pe baza negocierii cu o singură sursă;

- menținerea unui climat fiscal stabil și atractiv pentru investițiile străine, care să favorizeze transferul de capital și de tehnologie - ISD au crescut cu 47% în anul 2005, dar România continuă să rămână una dintre țările cu cel mai mic stoc de ISD pe locuitor. Totodată, ar fi de dorit ca achizițiile internaționale să pună pe harta lumii și alte investiții străine din România. Un program național solid de facilitare a investițiilor inițiate de către românii plecați pentru studii în străinătate ar avea capacitatea să atragă resurse reale de know-how și să valorifice capitalul uman atât de apreciat în exterior;

- practicarea unei largi deschideri în comerțul internațional - renunțarea la introducerea oricăror bariere tarifare și netarifare în calea liberei circulații a mărfurilor și serviciilor. În realitate aceste măsuri preferențiale pot avea un efect negativ asupra performanței economice prin faptul că scad motivația întreprinderilor pentru creșterea eficienței, inovației și calității. Orientarea însă a subvențiilor și a ajutoarelor de stat spre cercetare, educație și mediu poate transforma pe termen lung cheltuielile în eficiență economică. Cu toate că în 2004 ajutoarele de stat s-au diminuat cu o treime față de anul 2001, au continuat să se perpetueze ca priorități: salvarea-restructurarea ca obiectiv orizontal (24%), siderurgia și industria minieră ca obiective sectoriale (cu alte 26%);

- canalizarea investițiilor spre câteva domenii-cheie, respectiv tehnologia informațiilor și sectoarele de înaltă tehnologie - rolul parcurilor industriale și al ponderii-record a softiștilor pe locuitor în România fiind fundamental în acest sens. În anul 2005, prelucrarea lemnului este sectorul care a atras însă cea mai mare pondere a ISD în România (12,6%), urmat fiind de către sectorul energetic (8,3%), autovehicule și mașini de transport (7,8%) și construcții (5,15%);

- pregătirea unei forțe de muncă specializate și calificate destinate acestor sectoare - prin reconfigurarea conținutului și a priorităților curriculei universitare; reforma învățământului superior se poate transpune în practică doar pe baza unui sistem coercitiv puternic de creștere a competențelor cadrelor universitare;

- un accent mai mare pe inovație în domeniul tehnologic - platformele tehnologice trebuie să-și joace rolul major; rezultatele celei de-a cincea ediții a European Innovation Scoreboard (12 ianuarie 2006) relevă că performanțele României în domeniul inovării se situează la 38% din media europeană, cu tendințe ușoare de regres față de anul precedent - indicatorii care limitează capacitatea noastră de a inova este limitată în principal de drepturile de proprietate intelectuală, formarea profesională permamentă, ponderea capitalului nou în PIB, cheltuielile publice și private cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea, subvențiile publice pentru inovare, exporturile de produse high-tech și ponderea cheltuielilor cu tehnologiile comunicațiilor și a informațiilor în PIB;

- condiții favorabile pentru finanțare - spread-ul între dobânda creditelor și a depozitelor noi se menține la un nivel destul de ridicat, de 5,2%, în condițiile în care dobânda la creditele noi era la sfârșitul anului 2005 de circa 13%;

- reducerea gradului de intensitate energetică în industria românească - în România se consumă în medie 790 kg de produse echivalent petrolier pentru obținerea a 1000 euro la PIB, adică de peste 4,5 ori mai mult decât media statelor UE-25; această ineficiență apare atât la nivelul producției și distribuției, cât și la nivelul consumului;

- diminuarea costurilor de transport - prin îmbunătățirea calității și infrastructurii drumurilor, care se va răsfrânge și asupra reducerii costurilor de congestie în trafic la tranzitul prin România; cu numai 200 km de autostradă, România este departe de Ungaria sau Polonia;

- ancorarea dezvoltării economice în tiparele parteneriatului social și ale consultării publice - care crește calitatea guvernării în arii precum: analiza de impact, monitorizarea, evaluarea, programarea multianuală și parteneriatul regional.

Finanțările europene trebuie să joace un rol important în reconfigurarea economiei românești pe principii de competitivitate. Viziunea strategică și managementul proiectelor asociate acesteia constituie însă principala noastră lacună și nu neapărat fondurile disponibile. Irlanda este menționată, din nou, în majoritatea studiilor de profil drept un exemplu de "cele mai bune practici" în integrarea asistenței comunitare într-un cadru de politică coerentă macroeconomică, susținută printr-un consens social. Irlandezii și-au stabilit ca prioritate finanțarea resurselor umane, cu o pondere de 35% în totalul fondurilor structurale, față de o medie de 25% în celelalte state europene, pentru educație și training.

În definitiv, nu avem nevoie de o dinamică accentuată a priorităților, modificate de la o comisie decidentă la alta, nici de o pleiadă de strategii economice suprapuse, ci de o dinamică economică reală. Administrațiile locale care vor reuși să-și îmbunătățească calitatea guvernării, companiile românești care vor reuși să atragă investiții străine și să pregătească o forță de muncă înalt calificată au ca finalitate doar moartea vechilor obiceiuri, pășind pe drumul spre productivitate și competitivitate.

Publicat în : Economie  de la numărul 35

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: