Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Balanța de plăți - o istorie puțin spusă

Mihnea GRAUR

Într-un comunicat de presă al BNR de la mijlocul lunii februarie se anunță că "în anul 2005, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 6.891 milioane euro, mai mare cu 35,1 la sută decât în anul 2004". Deși previziunile ne-au pregătit "psihologic" de luni bune, ele au fost tratate superficial atât de BNR, cât și de Ministerul Finanțelor Publice, principalii responsabili ai unei creșteri periculoase.



Ce ne spun cifrele?

 

Creșterea deficitului de cont curent cu 35,1%, în mărime absolută de la 5,1 la 6,9 miliarde euro, se datorează ratei superioare de creștere a plăților de la 30,6 la 38,5 miliarde euro (26%) față de cea a încasărilor de la 25,5 la 31,6 miliarde euro (24%). Deși creșterea în ansamblu de 35% este periculoasă, diferența de 2% dintre ritmurile diferite de creștere nu trebuie să inducă o stare alarmistă, de pericol iminent. Mult mai important este trendul, situația balanței de plăți fiind necesar a fi privită pe termen lung pentru ca Banca Națională și Ministerul Finanțelor să poată preveni o creștere "în avalanșă".

Creșterea îmbucurătoare a exporturilor de bunuri cu 3,3 miliarde euro a fost umbrită de cea a importurilor cu 5,8 miliarde euro, conducând la un deficit între exportul și importul FOB (free on board) de 7,8 miliarde euro. Dacă la acesta adugăm încă 0,4 miliarde deficit din servicii, provenit din transporturi, ajungem la un minus de 8,2 miliarde de euro. Așadar, aici sunt problemele.

 

De ce?

 

Nivelul și dinamica comerțului sunt expresiile dezvoltării economice ale unei țări. Țările dezvoltate ale Uniunii Europene, SUA, Japonia etc. au nu doar producția și PIB-ul pe locuitor mai ridicat, ci și un volum mai ridicat al schimburilor economice cu străinătatea.

Sunt țări care au balanța de plăți cronic deficitară. De exemplu SUA, care cheltuie masiv peste graniță în investiții de capital, în bazele strategice și în turism. Cronicizarea deficitului în această țară a fost posibilă și datorită poziției-cheie pe care o deține dolarul american, SUA acoperindu-și deficitul cu propria monedă.

Un deficit al balanței de plăți pe termen lung provoacă o depreciere a monedei naționale, iar românii au simțit asta pe pielea lor în anii '90. În anul 2005 însă leul nu numai că nu s-a depreciat, ci chiar a crescut în raport cu euro și cu dolarul american cu 10%. Însă aici - atenție mare! - cauzele sunt multiple: scăderea propriu-zisă a acestor valute, intrarea capitalurilor speculative și efectul întârziat al creșterii superioare a PIB-ului românesc față de cel mediu al Uniunii Europene. Se impune, așadar, o sporire a atenției acordate de către BNR și Ministerul de Finanțe pe factori de influență.

România nu este în acest moment într-o situație comparabilă cu cea a Statelor Unite, dar nici cu cea a țărilor care au în mod tradițional balanța de plăți excedentară (Germania, Japonia etc.). Structura exporturilor și a importurilor este deosebit de importantă, pentru impulsionarea economiei românești prezintă interes nu atât soldul balanței comerciale, cât mai ales structura acesteia. Însă soldul negativ provine dintr-un excedent al importului de bunuri de consum asupra exportului, sursele economice îngustându-se. Un import de echipamente și tehnologii performante, care să aducă creștere economică, este de preferat.

 

Creșterea importurilor

 

Creșterea economiei românești în actualul deceniu a determinat nu doar mărirea volumului importurilor și exporturilor firmelor, ci și pe cea a consumului populației - resimțită în importul autoturismelor și al produselor electronice și electrocasnice.

Anul 2005 a fost declarat de APIA (Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile) ca fiind "un an al recordurilor". Datele prezentate de această asociație sunt elocvente: creșterea pieței auto a fost de peste 40%, la categoria autoturisme fiind de 48,5%. Astfel România a ajuns a doua piață din regiune după Polonia. Vorbim de o piață de 2,5-3 miliarde euro. Un automobil nou la 100 de locuitori, față de Polonia 1/153, Ungaria 1/54 și Cehia 1/78.

Dacia Logan a avut un real succes atât în țară, cât și în străinătate: aproape 60.000 unități vândute, exporturile la autoturisme crescând de 3,5 ori. Cu toate acestea, vânzările de autoturisme autohtone, având o creștere de numai 30,5%, ajungând la 113.489 bucăți, aproape au fost ajunse de cele din import care, înregistrând o creștere cu 75,5%, au atins 102.043 bucăți. Din nefericire majoritatea au avut ca destinație consumul, ponderea achizițiilor efectuate de societățile de transport fiind infimă.

Situația se prezintă similar pentru produsele electronice și electrocasnice.

Creșterea veniturilor populației prin introducerea cotei unice, scăderea euro în raport cu moneda națională și mai ales scăderea dobânzilor și îmbunătățirea condițiilor de creditare de către bănci au adus o creștere importantă a consumului, bună parte din acestea fiind din import.

Revenim astfel la situația negativă a structurii importurilor și exporturilor. Exportăm puțin, produsele se află la un nivel tehnologic inferior, cu valoare adăugată redusă. În schimb importăm produse de un nivel superior, cu valoare adăugată ridicată.

Importurile au fost de asemenea influențate în 2005 de creșterea prețului petrolului, dar și de căderea producției agricole interne.

 

Datoria externă

 

Nivelul datoriilor externe pe termen mediu și lung la 31 decembrie 2005 era de 24,4 miliarde euro, prezentând o creștere de 33,4% față de sfârșitul anului 2004.

Vestea bună vine de la scăderea ponderii datoriei externe publice și public garantate în total de la 56% la 46%. Datoria negarantată public a ajuns la peste 12 miliarde euro, înregistrând o creștere de 54%; de menționat că aici sectorul privat deține 95% din total. Sunt efectele benefice ale scăderii riscului de țară, transpus în scăderea dobânzilor la împrumuturile contractate.

Rata serviciului datoriei externe, care exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu și lung și exportul de bunuri și servicii, s-a menținut la un nivel constant 18,2% în 2005 față de 18,4% în 2004.

Gradul de acoperire al rezervei oficiale a BNR (valută și aur) asupra importului mediu lunar de bunuri și servicii a fost la finele anului trecut de 6,4 luni de import față de 5,2 luni la 31 decembrie 2004.

 

Meci între supergrei

 

Asistăm la un meci de categoria supergrea între BNR și Ministerul de Finanțe. Măsurile nu se corelează, declarații și previziuni diferite, cauzele și efectele nu coincid.

După plecarea/debarcarea lui Ionuț Popescu, relațiile par a fi și mai reci. Unii analiști au luat partea BNR, alții pe a Ministerului de Finanțe. Departe de a fi un meci doar între doi jucători, dreptatea reprezintă aici o noțiune relativă, mai ales în contextul bâlbâielilor de ambele părți. Dacă meciul va continua mult, nu știu să spun cine va câștiga. Dar știu cine va pierde: economia românească.

Publicat în : Economie  de la numărul 35

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: