Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Mass-media clasică și noile tehnologii

Florin STAN

Tehnologiile evoluează foarte rapid. Mass-media încearcă să țină pasul cu ele și să se adapteze. Fenomenul este vizibil, timid, chiar și la noi.



Într-o recentă analiză a pieței, agenția Associated Press nota că, la sfârșitul anului 2004, nimeni nu și-ar fi imaginat că postul de televiziune ABC va ajunge, către finele lui 2005, să vândă episoade din hitul său "Neveste disperate" la prețul de 1,99 dolari "bucata", spre a fi urmărite pe consolele iPod. Drept urmare, e greu de prezis care vor fi succesele tehnologice majore capabile să "dinamiteze" semnificativ modelele tradiționale de afaceri media, dar specialiștii susțin ca în 2006 acestea vor exista cu siguranță.

Mass-media tradițională dispune acum de mai multe debușee care pot fi valorificate. Pe măsură ce internetul de bandă largă se va extinde, se vor extinde și posibilitățile de integrare. Deja avem toate mediile clasice pe internet. Nu este exclus ca în viitorul apropiat să putem descărca (legal) filmele de pe internet așa cum descărcăm acum melodiile.

Noile tehnologii au adus cu sine și noi forme de distribuire a informației. Dacă media clasică făcea "broad-casting", noile medii fac "pod-casting". Acesta este un termen inventat în 2004 pentru a denumi transmiterea de informații prin intermediul RSS (Really Simple Syndication). Practic, este vorba de un fișier audio sau video pus la dispoziție prin internet celor care sunt abonați la fluxul RSS. Podcastingul înseamnă astfel crearea de conținut pentru un public care dorește să-l consume când vrea, unde vrea și cum vrea. Diferența față de broadcastingul clasic este că acesta din urmă furnizează un singur conținut conform programului stabilit de emițător, în vreme ce podcastingul permite utilizatorului să colecteze conținut din diverse locuri și să-l consume atunci când dorește.

Ce se va schimba însă radical în configurația media actuală va fi ponderea citizen media ca producători de conținut - audio, video sau text. Iar internetul va oferi (deja oferă) platformele ce vor sta la baza modificării modelelor de afaceri din industrie.

Majoritatea celor între 18 și 29 de ani nu mai citesc ziare, deși consumă media în cantități uriașe. Crescută cu keyboard-ul în brațe, generația online își culege singură știrile, preferând selecția fără intermediari.

Așa se explică succesul unor site-uri integratoare, cum este la noi Hotnews, fapt ce a făcut reprezentanții mass-media tradiționale să ia măsuri, interzicând acestora să mai preia conținutul. Interdicția este practic inutilă, ceea ce contează în acest caz fiind selecția știrilor și articolelor.

Internetul este însă doar o parte a unui iceberg. Mass-media tradițională este subminată în primul rând de partizanat, de orientarea tot mai accentuată spre profit cu orice preț. Tabloidizarea mass-media de pretutindeni - mult mai accentuată la noi - îndepărtează o bună parte din cititorii tradiționali. Timpul este din ce în ce mai prețios și atunci selecția devine importantă, iar internetul este mediul ideal pentru asta.

Ușurința cu care se poate folosi a dus la proliferarea blogurilor, traduse la noi sub forma "jurnalelor online".

Partizanatul și încrâncenarea de care dă dovadă la noi mass-media tradițională este în ea însăși un stimulent suficient de puternic pentru a renunța la canalele clasice, de aceea se constată la noi o viteză mult mai mare de pierdere a audienței. Dacă citim cifrele de audiență în formă nominală și nu procentuală, observăm că un moment de vârf nu depășește 3.000.000 de telespectatori la TOATE televiziunile din România. Ceea ce înseamnă că abia 15% din populație se mai uită la televizor. Audiența ziarelor este undeva cam tot pe acolo (și în proporție de 90% este cam același grup). Tot un procent similar are acces la internet.

Mai nou, mass-media tradițională are un concurent serios în blog-uri. Plictisiți sau nemulțumiți de oferta existentă, sute de români au ales să se publice singuri.

Popularitatea blog-urilor a explodat în ultimii doi ani, iar dezbaterea legată de statutul bloger-ului ca jurnalist este departe de a fi încheiată. În timpul alegerilor din 2004, presa americană a început să citeasca blog-uri, realizând că a stat deoparte, în timp ce o gașcă de anonimi adunau sute de mii de cititori.

La noi fenomenul este încă la început, dar deja capătă o amploare deosebită. În clasamentul întocmit de site-ul Trafic.ro sunt înscrise peste 900 de site-uri la această categorie și numărul de vizitatori trece de 100.000 pe săptămână, aproape de audiența unui cotidian central. În străinătate fenomenul este deja unul de masă și există persoane care au reșit să facă din asta un "job" plătit. Inserând publicitate în blog-ul propriu, un blog-er poate câștiga sume impresionante.

Popularitatea blog-urilor este dată și de numărul de articole care încep să apară în presa centrală pe această temă, de la publicații culturale precum "Dilema" până la "Ziarul Financiar". Cât anume vor schimba blog-urile jurnalismul este însă o altă discuție.

Jurnalismul este o meserie ca oricare alta și ale cărei unelte evoluează în timp. Inevitabil, tehnologia va influența evoluția jurnalismului, însă nu văd de ce un mediu va exclude altele. Cel puțin, până acum nici un mediu nu le-a înlocuit pe cele anterioare, ci s-a așezat cuminte la locul său. Radioul nu a înlocuit ziarul, televiziunea nu a înlocuit nici radioul, nici ziarul, nici internetul, la rândul său, nu va înlocui televiziunea, radioul, ziarul. Cred că mai degrabă le va asimila.

În ceea ce privește blog-urile, ele acoperă o varietate atât de mare încât nu cred că pot fi incluse la jurnalism. Unele sunt literatură, altele sunt opinie, altele sunt cârcoteli, miștouri etc. Nu cred că trebuie băgate toate în aceeași oală. Față de blog-uri se folosește un termen interesant, "citizen media" (jurnalism cetățenesc?), care reprezintă o categorie de blog-uri care poate fi încadrată în genul jurnalistic. Sau poate nu. Oricum, există câteva cazuri deja celebre în care bloger-ii au influențat puternic activitatea unor companii, ca de exemplu Jeff Jarvis, care a lansat un atac foarte puternic împotriva producătorului de computere Dell în urma unui incident cu un PC achiziționat. Diatriba lansată pe internet de către cetățeanul din Michigan a dus la angajarea a circa 2000 de persoane pentru call-centerurile Dell și la inițierea unui vast program de training pentru cei care interacționează cu clienții. Un caz similar îl reprezintă Steve Garfield, preopinentul fiind cunoscuta companie aeriană United Airlines.

Desigur, astfel de cazuri sunt încă puțin probabile la noi, în primul rând datorită audienței încă reduse a blog-urilor din România, combinată cu o penetrare slabă a internetului, dar și datorită faptului că factorii decidenți din companiile românești (și nu numai) nu dau doi bani pe opinia clienților, indiferent de forma în care este ea exprimată.

Blog-urile au devenit și o excelentă resursă de public relations. În Occident, majoritatea companiilor mari au blog-uri specializate în care liderii companiei își expun ideile, viziunea, planurile de viitor. Deocamdată la noi puțini manageri sunt capabili să vorbească în public, darămite să mai scrie, aspect care demonstrează încă o dată carențele managementului românesc, vizibile atât la nivel economic, dar și la nivelul clasei politice. Mi-ar plăcea să văd un blog al premierului Tăriceanu sau al guvernatorului BNR. Și desigur, al președintelui Băsescu. Hă, hă, hă...

Publicat în : Tehnologie  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: