Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Despre grupurile de interese, cu bune și cu rele

Mihaela ENACHE

Foarte frecvent vehiculată în ultimele luni în mediul politic românesc, noțiunea de grup de interes, grup de presiune continuă să suscite discuții în contradictoriu. În fapt, despre grupul de interes, la modul general, nu se poate discuta în termeni maniheiști, de bun sau rău. La fel cum în cazul democrației, nu putem aprecia dacă acest tip de sistem politic este bun sau rău.



Cum se știe, eficiența unui sistem democratic poate fi cuantificată în funcție de foarte mulți indicatori. La fel în cazul grupurilor de interese. Acțiunea lor poate fi apreciată în funcție de mai mulți factori, respectiv eficiența instituțională, gradul de maturizare a partidelor politice, nivelul participativ al cetățenilor, sistemul legislativ etc. De regulă, în statele cu o democrație consolidată, aceste grupuri de interese reprezintă, alături de partide, ONG-uri sau alte organizații profesionale, actori importanți în jocul socio-politic. Rolul lor este cunoscut și apreciat ca unul care ține de funcționalitatea unui sistem democratic. Grupurile de interese activează într-un anumit cadru instituțional, după reguli bine stabilite sau în virtutea unor cutume verificate în timp. Dacă sistemul in integrum funcționează în mod defectuos, se poate ca și anumite componente ale sale să producă efecte negative. În mod firesc, democrația presupune participare. Așadar, funcționarea unor grupuri de interese reprezintă o regulă, dar eficiența ei depinde de gradul său de reglementare. Evident, există și derapaje, dar nu în așa măsură încât să determine o eliminare a acestor actori din schema structurală a democrației participative. O democrație consolidată știe să controleze și să corijeze principalele sale derapaje sistemice. Statuarea rolului grupurilor de interese sau presiune în democrațiile consolidate s-a produs în timp, în urma unui îndelung proces de maturizare legislativă și instituțională.

 

Modelul european

 

Este știut faptul că grupurile de interese și de presiune funcționează pe lângă instituțiile UE, iar rolul lor în procesul decizional este unul instituționalizat. La Bruxelles există zeci de mii de lobby-ști profesioniști, între care 15.000 numai pentru marea industrie, care își desfășoară activitatea pe lângă principalele instituții europene. Grupurile de lobby sunt recunoscute și acreditate, dar nu sunt obligate să se înregistreze. Din acest motiv, neexistând o evidență, fondurile și cheltuielile lor nu pot fi cunoscute. În ultimii ani însă, activitatea acestor organizații de lobby a fost subiect de critici care acuzau supradimensionarea influenței acestora și cereau mai multă transparență în ceea ce privește modul lor de acțiune. Activitatea grupurilor de interese este privită cu multă reticență în unele țări din Uniunea Europeană. În Franța bunăoară, termenul are o semnificație, în mare parte, peiorativă, desemnând un grup de presiune secret care dorește să impună deciziile politice într-o manieră nedemocratică.

 

Modelul american

 

În Statele Unite, în schimb, grupurile de presiune sunt instituționalizate și reglementate de mai multe legi. Diferența de percepție și de acțiune a acestor grupuri se datorează, în bună măsură, sistemului politic american care funcționează după alte reguli decât cele din Europa. În fond, democrația americană s-a născut pe alte fundamente decât cea europeană. În urma acțiunii acestor grupuri, anumite legi sunt rescrise sau chiar retrase, sau, dimpotrivă, promulgate. Sistemul politic american este construit, însă, astfel încât să dispună de un cadru instituțional și legislativ care să permită o acțiune eficientă și transparentă a acestor grupări. Putem aprecia că percepția americană asupra noțiunii de grup de interes se datorează, în mare parte, unui anumit tip de cultură politică și civică.

 

Cum este în România

 

În România termenul este asociat, la nivelul opiniei publice, cu cel ce presupune diverse interese obscure, mafiote chiar. Este dificil de apreciat o cauză precisă a acestei percepții. Pe de o parte nivelul încă scăzut al unei culturi a democrației, pe de alta, discreditarea clasei politice, în ansamblul său, din ultimii ani. Probabil cauza rezidă într-o îmbinare a celor două aspecte. Opinia publică receptează difuz acțiunea acestor structuri, de regulă ea gândește în termenii de "toți sunt la fel",ba chiar o surprinde - în mod inconștient - spunând că politicienii se sprijină reciproc, fără a ține cont de la ce partide sunt. Ca și în cazul partidelor politice, grupurile care transcend politica, economia, mass-media, presupuse a reprezenta grupuri de interese, sunt percepute per ansamblu în mod negativ de către cetățeni. Este greu de crezut că o modificare de percepție a noțiunii de grup de interes se va produce foarte curând. Ea depinde în mare măsură și este legatăîn mod inevitabil de percepția asupra clasei politice în general. Profesionalizarea clasei politice, dar și transparentizarea mediului economic vor atrage și o nouă accepțiune a termenului de grup de interes, cea pe care i-o atribuie, în mod firesc, normele democratice. Aceasta se va opera în timp, dar și prin reglementări care să susțină o funcționare eficientă și transparentă a acestor structuri.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: