Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Economia Clujului își turează motoarele la maximum

Claudiu PĂDUREAN

După mai mult de un deceniu în care a fost cunoscut îndeosebi pentru excesele naționaliste ale primarului său, Clujul a devenit un oraș al cărui economie seamănă cu un motor turat la maximum. Doar așa Clujul poate recupera îndelungata perioadă de stagnare în care a pierdut statutul de locomotivă a Transilvaniei în favoarea celui de capitală a steagurilor tricolore. Relansarea economică nu se datorează neapărat noii administrații, controlate de reprezentanții Alianței PNL-PD, cât mai ales oamenilor de afaceri care doresc să speculeze oportunitățile pe care le oferă un oraș în curs de trezire.



Așa se explică faptul că în ultima perioadă Clujul a devenit cel mai important centru financiar din România după București. Până acum, Clujul era singurul oraș din România în care își are sediul central o bancă, în afară de București. Este vorba de Banca Transilvania. Acum însă în oraș vor funcționa două bănci locale. Fostul președinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, a anunțat înființarea unei bănci imobiliare, ImoCredit. Banca va fi axată pe nișa reprezentată de creditul imobiliar, la concurență cu alte bănci, cum ar fi Raiffeisen Banca pentru Locuințe. Banca clujeană face parte din același grup financiar cu ImoInvest, o companie care construiește ansambluri rezidențiale pe care apoi le vinde cu ajutorul creditelor oferite de ImoCredit. Banca clujeană, care funcționează acum sub forma unei cooperative de credit, are filiale în Cluj, Sibiu și București. ImoCredit va fi transformată în curând în bancă cu ajutorul banilor investiți de foștii acționari de la Astral Telecom. Astral, una dintre cele mai mari companii din domeniul televiziunii prin cablu, Internetului și telefoniei fixe, a fost creată de un grup de oameni de afaceri clujeni care și-au vândut recent participațiile gigantului american UPC. Însă alături de foștii acționari de la Astral, printre fondatorii noii bănci se regăsesc și acționari ai Băncii Transilvania, precum și oameni care au investit în crearea primei bănci din Cluj., Banca Dacia Felix, azi EuromBank, deținută de un concern israelian.

Clujul nu reprezintă o excepție doar în domeniul bancar. În acest oraș se află primele două companii ca mărime din domeniul valorilor mobiliare din România. Este vorba de SVM Broker SA și de BT Securities, ultima fiind o societate din grupul financiar al Băncii Transilvania. Și tot la Cluj se află sediile centrale a două societăți importante de asigurări. Cea mai veche este Ardaf, companie controlată în prezent de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender și care era destinată inițial să fie unul dintre aliații Băncii Dacia Felix. Cea de-a doua companie de asigurări este BT Asigurări, fosta Societate de Asigurare-Reasigurare Transilvania, creată de Banca Transilvania. Și tot Banca Transilvania deține un sfert din acțiunile Asiban, un alt jucător semnificativ de pe piața asigurărilor din România.

 

Centrul unor imperii financiare

 

În ultimii ani, Clujul a devenit centrul imperiului financiar controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza și construit în jurul Serviciilor Comerciale Române. Acesta a cumpărat companiile Sinterom și Tehnofrig din Cluj, precum și Combinatul de Hârtie și Celuloză din Dej. De o scurtă perioadă de timp, Ștefan Vuza a obținut și controlul asupra Combinatului de Hârtie din Petrești, județul Alba.

Febra investițiilor nu se manifestă doar în domeniul financiar-bancar, ci și în cel al construcțiilor. Piața clujeană a cunoscut o adevărată explozie în anul 2005. Potrivit șefului Inspectoratului Teritorial în Construcții, Ioan Petran, anul trecut valoarea absolută a investițiilor realizate la Cluj în domeniul imobiliar a depășit-o pe cea realizată în București. 70 la sută din totalul investițiilor imobiliare din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Maramureș s-au concentrat în orașul Cluj-Napoca. "Există oameni dispuși să plătească zeci de mii de euro pentru niște imobile care nu există în acest moment decât pe planșa proiectanților", spune inspectorul-șef Ioan Petran. Presiunea imensă a cererii de pe piața locuințelor a determinat extinderea proiectelor imobiliare pe teritoriul comunelor din apropierea Clujului. Satele Făget și Someșeni au fost deja înglobate în oraș și au devenit zone rezidențiale. Comunele Baciu și Florești s-au unit deja cu orașul și nu continuă să existe decât cel mult ca ficțiuni administrative. În Florești, de pildă, a fost construit un cartier ANL compus din 800 de locuințe destinate cu precădere tinerilor din oraș. Comuna Apahida a devenit în fapt un adevărat oraș-dormitor pentru Cluj, după modelul micilor localități urbane din apropierea metropolelor japoneze. Comuna Feleacu este despărțită de Cluj doar prin livada Stațiunii de Cercetări Pomicole, cunoscută sub numele de Pallacsay. Autoritățile locale au început însă demersurile pentru parcelarea livezii și transformarea ei într-o zonă rezidențială care ar uni Feleacul cu Clujul. Orașul se extinde și spre localități mai îndepărtate, cum ar fi Gilău, prin care se va face legătura orașului Cluj cu autostrada Transilvania, Cojocna, care cu băile ei sărate reprezintă un înlocuitor al litoralului pentru clujeni, sau Chinteni, un adevărat paradis al pescarilor. Acest fenomen explică și motivul pentru care în aceste comune prețurile caselor, apartamentelor și terenurilor au ajuns la niveluri echivalente cu cele din oraș. De pildă, în doar un an și jumătate, prețul mediu al unui apartament cu două camere a crescut de la 30.000-35.000 de euro la 40.000-50.000 de euro.

 

Parcurile tehnologice, o afacere de succes

 

Avântul economiei clujene, amplificat de apropiata integrare în Uniunea Europeană și de apropierea geografică de piețele europene, a atras și alte soiuri de investitori. În anul 2003, Consiliul Județean a început proiectul unui parc tehnologic și industrial finanțat de Uniunea Europeană și administrat de societatea Tetarom, al cărei acționar majoritar este Consiliul Județean, iar pachete mai mici de acțiuni sunt deținute de consiliile locale ale orașelor din județ. Potrivit contractului cu Comisia Europeană, parcelele din parcul tehnologic situat în zona Muzeului Etnografic ar fi trebuit să fie concesionate până în anul 2014. La finalul anului trecut nu mai exista nici o parcelă disponibilă, deși autoritățile județene au decis să mărească suprafața parcului. Așa că autoritățile județene au decis să înființeze un al doilea parc tehnologic și industrial, în zona platformei Combinatului de Utilaj Greu. La doar câteva luni de la înființarea parcului Tetarom II, întreaga suprafață a acestuia a fost cumpărată de compania americană Emerson, care dorește să realizeze la Cluj trei fabrici și un centru de cercetare științifică. În prezent, autoritățile județene vor să cumpere alte 50 de hectare de teren, pentru înființarea unui al treilea parc tehnologic. Un astfel de parc ar urma să fie deschis și în zona dintre orașele Turda și Câmpia Turzii.

 

Afaceri îmbinate cu fotbalul

 

Aceste investiții au avut ca rezultat și resuscitarea unor vechi fabrici. Celebra fabrică de pantofi Clujana, închisă operațional de opt ani, a fost redeschisă, sub patronajul Consiliului Județean, dar la dimensiuni mai reduse. Societatea Forpres CUG a fost cumpărată de un important concern ucrainean, Corporation Industrial Union of Donbass, condus de unul dintre foștii moguli ai industriei sovietice, Serghei Taruta. Concernul ucrainean are afaceri și în domeniul sportului, deținând clubul de fotbal Metalurg Donețk.

Un alt important om de afaceri este Arpad Paszkany, patronul clubului de fotbal CFR Cluj. El deține cele mai importante clădiri de birouri din oraș, cum ar fi clădirea Sigma Center, reprezentanțele locale ale Opel și Chevrolet sau firma de investiții din domeniul imobiliar Polus Invest. În replică, celălalt important club de fotbal din oraș, Universitatea Cluj, este finanțat de Banca Transilvania.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: